Întreprinderile mici şi mijlocii ar putea salva Moldova

Acestea se plâng însă că dobânzile mari şi birocraţia sunt principalele probleme în calea finanţării * în Moldova s-a iniţiat o petiţie prin care oamenii de afaceri cer ajutor parlamentarilor pentru dezvoltarea regiunii

Aproape un sfert din Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din România, care reprezintă 99,6% din companiile active pe plan local, spun că dobânzile mari sunt principala barieră în obţinerea finanţării, în timp ce media UE este în jur de 18%, arată ZF. „Finanţarea IMM-urilor este îngreunată şi de faptul că acestea sunt clienţi care au un grad de neperformanţă mare. Datele băncii centrale arată că acestea au un grad de neperformanţă de patru ori mai mare decât întreprinderile mari şi cred că acesta este un factor important în relaţia cu băncile”, explică analistul economic Aurelian Dochia.
Conform Consiliului Fiscal, o treime din IMM-uri au credite bancare, în timp ce 40% fac profit. Al doilea cel mai important impediment în accesarea finanţării este birocraţia, în timp ce pe locul trei stau garanţiile insuficiente. Finanţarea se află printre cele mai importante probleme cu care se confruntă întreprintrerile mici şi mijlocii din România, clasându-se pe locul trei într-o ierarhie făcută de instituţia europeană. Pe primul loc în problemele IMM-urilor este evocată reglementarea, în timp ce competiţia ocupă locul secund. „Dacă ne referim la piaţă, reglementarea se referă la fiscalitate sau la alte probleme specifice domeniului de activitate al companiei respective“, mai spune Dochia. În schimb, principalul factor care influenţează o viitoare finanţare reprezintă obţinerea mai uşoară a facilităţilor acordate de stat. Pe locul secund se situează stimulentele fiscale, conform Comisiei Europene. În schimb, aceste două aspecte stau la acelaşi nivel atunci când e vorba despre media în Uniunea Europeană.
„Salvaţi Moldova de Sărăcie”
În Regiunea de Nord-Est s-a iniţiat petiţia „Salvaţi Moldova de Sărăcie”, iar oamenii de afaceri au cerut ajutorul parlamentarilor pentru dezvoltarea zonei. Întâlnirea a avut loc la Vaslui, iar organizatorii au spus că îşi doresc să salveze economia judeţului şi a Moldovei. „Până acum nimeni nu a descoperit o altă soluţie de redresare economică, în afară de cea de a face producţie”, a spus Ovidiu Copacinschi, preşedinte al Asociaţiei Patronale a IMM-urilor Vaslui. Oamenii de afaceri sunt convinşi că trebuie pusă la punct o strategie de dezvoltare pentru următorii 10-15 ani care să aducă investiţii serioase şi să stopeze migraţia forţei de muncă. „Pentru ca Vasluiul să iasă din sărăcie şi să ajungă la nivelul celorlalte judeţe din ţară ar fi nevoie de investiţii de 1 miliard de euro. Trebuie să punem pe hârtie o strategie de dezvoltare pentru cel puţin 10 -15 ani, în ceea ce priveşte reindustrializarea şi ocuparea forţei de muncă. De asemenea, trebuie să stopăm migraţia tineretului în afara ţării”, a mai spus Copacinschi. La nivel naţional, Moldova contabilizează investiţii mai mici cu 10-15% în raport cu alte zone, în timp ce 3.000 de societăţi se închid anual numai în Regiunea Nord-Est. De asemenea, costurile pentru transport suportate de operatorii economici din regiune, inclusiv din judeţul Vaslui, sunt mai mari cu 30-33% faţă de alte judeţe din ţară din cauza infrastructurii proaste. Judeţul este cunoscut ca fiind un pol al sărăciei în România, iar intervenţiile ar fi mai mult decât necesare.
În ţara noastră, IMM-urile reprezintă circa 99,6% din totalul companiilor active, nivel care este în linie cu media UE care se situează la 99,8%. Aproape două treimi din IMM-uri sunt concentrate pe patru sectoare de activitate: comerţ, activităţi profesionale, industrie şi construcţii.

Restanţele la apă te pot lăsa fără maşină

Anca POPESCU

România se regăseşte printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai puţine IMM-uri în producţie la mia de locuitori, respectiv trei firme, faţă de 63 în Estonia, ţară care ocupă primul loc în clasament, şi 36 de IMM-uri media la nivel UE, potrivit datelor Comisiei Europene