Zece ani au trecut de când situaţia unei şcoli din judeţul Vaslui a ajuns direct pe masa Parlamentului * doi elevi din localitatea Fâstâci au luat trenul şi s-au dus să se plângă mai-marilor ţării că în clădirea în care ar fi trebuit să înveţe plouă, bate vântul şi că nimănui nu-i pasă

 

 

Pentru reconsolidarea şi modernizarea şcolii din Fâstâci s-au alocat, în 2006, 50 de miliarde de lei vechi, care au rămas îngropaţi între ziduri şi hârtii. Autorităţile s-au îngrămădit, şi-au dat cu părerea şi s-au întrecut în promisiuni. În 2016, şantierul este cam la acelaşi stadiu de început. Singura noutate este că de şcoală a aflat şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, care a vorbit din nou despre Vaslui şi despre sărăcia din zona Moldovei, pe care Guvernul ar vrea să o combată cu tot felul de măsuri. De altfel, sărăcia este singurul lucru de care vorbesc oficialii de la Bucureşti. „În România sunt foarte mulţi copii care trăiesc în sărăcie”, a recunoscut ieri şi premierul Daniel Cioloş, iar ministrul Muncii a fost de acord că majoritatea problemelor sociale sunt o necunoscută şi că este nevoie de comunicare între ministere pentru a stabili o strategie de soluţionare a lor. Poate aşa se va găsi o rezolvare şi pentru şcoala din Fâstâci, unde constructorul nu a mai făcut nimic.

Citește și

Primarii vasluieni refuză asocierile

Scandaluri, datorii, întârzieri

Potrivit graficului, şantierul trebuia încheiat în 2008, dar termenele au fost amânate, ultimul fiind ianuarie 2016. Din păcate, nici acesta nu a fost respectat din cauza unui scandal dintre constructor şi primărie. Cei 68 de elevi din sat învaţă pe unde apucă, chiar şi la Ocolul Silvic, unde erau primiţi şi înainte de începerea construcţiei. În ciuda acestei situaţii, primarul Hristache Sima spune că lucrurile nu sunt blocate, dar recunoaşte că „nu avem bani să finalizăm”. Primăria are datorii de 500.000 de euro către constructor, dar nu are cu ce să le achite. În vară a cerut Guvernului 2,8 milioane de lei, dar banii nu au ajuns. Între timp, firma de construcţii a dat în judecată primăria.

O altă cheltuială a fost şi cu schimbarea denumirii instituţiei de învăţământ din Şcoala de Arte şi Meserii în Şcoala gimnazială „Cezar Botez”, ceea ce a implicat şi unele modificări în proiect. Adică alte acte, alte bătăi de cap, alţi bani, vreo 35.000 de lei în total. „Facem şi noi ce putem. Recondiţionăm. Cred că se poate face mai mult”, a fost răspunsul directorului şcolii, Irina Dănilă, oferit unui post de televiziune central. Singurul câştig al acestei situaţii grave a fost că satul, unul dintre cele mai sărace ale judeţului Vaslui, a ajuns pe buzele guvernanţilor. De altfel, Moldova ocupă agenda oficialilor de la Bucureşti mai mult când vine vorba despre necazuri. Acest lucru îl regăsim şi pe platforma lui Dacian Cioloş, lansată recent, unde recunoaşte că o „creştere economică sănătoasă şi nivelul de trai vor putea fi menţinute numai dacă vom crea mai multe locuri de muncă. Pentru aceasta avem nevoie de investitori, de capital autohton consolidat, dar şi de capital de peste hotare. Oamenii trebuie să-şi găsească de muncă nu numai la Bucureşti, în Cluj sau în Timiş, ci şi în Botoşani, Vaslui sau Dolj”. De aceea, ministrul Muncii a anunţat că va exista o bază de date comună cu locurile de muncă nu doar pentru un judeţ, ci pentru toată ţara, deoarece este nevoie de „mobilitate“.

Maura ANGHEL

 

„Aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în sărăcie. Un copil din trei abandonează şcoala” – premierul Dacian Cioloş