Lecţii de „bună purtare“ în caz de cutremur

În oraşele din nord-estul ţării sunt multe clădiri cu risc seismic * oamenii stau cu frică în imobilele care au „bulină roşie“ şi speră ca zona lor să fie ferită de cutremure, deşi seismele sunt tot mai frecvente în ultima perioadă * în cazul unui cutremur oamenii nu ştiu cum să reacţioneze

Locuitorii se tem inclusiv de lucrările realizate în preajma clădirilor problemă pentru că acestea ar putea afecta şi mai mult structura de rezistenţă. De altfel, tencuiala cade de la sine de pe unele blocuri şi numai norocul a făcut ca nimeni să nu fie rănit luna trecută, când la Bârlad s-a desprins o bucată de tencuială de pe un bloc de locuinţe. De altfel, judeţul Vaslui are multe clădiri cu risc seismic dintre care 52 de blocuri sunt în Bârlad, 40 în municipiul Vaslui şi cinci în municipiul Huşi. La acestea lucrările de consolidare sunt inexistente.
Blocurile groazei
În Piatra Neamţ cele mai afectate sunt pavilioanele de Interne, Dermato-Venerice şi Oncologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă, sediul Fundaţiei de Îngrijiri Comunitare şi clădirea în care îşi desfăşoară activitatea filiala judeţeană a CNSLR-Frăţia. În schimb, în Roman au fost inventariate 51 de clădiri care prezintă niveluri insuficiente de asigurare la acţiuni seismice. Şi în Bacău sunt aproape 100 de blocuri şi case ce se pot prăbuşi în urma unui seism. Cele mai şubrede blocuri sunt cele din centrul oraşului, vestitele imobile de pe Mărăşeşti. La Botoşani sunt ameninţate în special clădirile din Centrul Istoric, Parcul Tineretului şi Zona Industrială, iar la Suceava în pericol sunt blocurile de pe strada Alexandru cel Bun nr. 3 şi nr. 6, blocul A3 de pe strada Ştefan cel Mare, blocul 3 de pe strada Ciprian Porumbescu nr. 3 şi blocul 5N de pe strada Samuil Isopescu nr. 123 şi în cazul unui cutremur cu magnitudine mar nu ar rămâne în picioare. Potrivit specialiştilor, durata de viaţă a imobilelor este cuprinsă între 50 şi 80 de ani, în funcţie de mai mulţi factori începând de la materialele de construcţie şi până la cum au fost afectate de cutremure. Majoritatea imobilelor au trecut de acest prag, iar structura de rezistenţă a clădirilor este tot mai şubredă.
Oamenii nu ştiu cum să reacţioneze
Circa 80% dintre români nu ştiu cum să reacţioneze în cazul unui seism, iar cei mai mulţi dintre ei ar lua decizii care s-ar putea dovedi fatale sau ar îngreuna intervenţia salvatorilor arată un studiu al E.ON România şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Studiul a fost realizat în rândul populaţiei adulte. „În România au loc zilnic cutremure de mică intensitate şi este foarte important să cunoaştem principalele modalităţi prin care putem să ne protejăm”, a declarat Frank Hajdinjak, director general al E.ON. În aceste condiţii, are loc o campanie de informare a cetăţenilor cu privire la modalităţile şi regulile de comportare ce trebuie respectate înainte, în timpul şi după producerea unui seism. Vor avea loc exerciţii de simulare a producerii unor situaţii de urgenţă în care oamenii vor fi învăţaţi cum să se comporte: să-şi amenajeze locuinţa în eventualitatea unui seism, să-şi ia măsuri de siguranţă legate sursele de gaze naturale şi electricitate şi să ştie de unde se întrerupe alimentarea. De asemenea, să se asigure că articolele inflamabile şi produsele menajere chimice sunt depozitate departe de sursele de căldură şi în locuri în care nu se pot răsturna. Oamenii nu trebuie să se apropie la o distanţă mai mică de 20 metri de liniile electrice căzute sau suspendate deasupra solului şi trebuie să folosească lanterna pentru iluminat, nu lumânările care pot provoca explozie sau incendiu.

Cartierele de groaza ale Moldovei

Lucia HACMAN

Situaţia cea mai critică este în Iaşi, unde 256 de clădiri, care au suportat expertize tehnice, au fost catalogate cu risc seismic.