Marşul Centenarului, oprit de vameşii moldoveni

35 de participanţi la marş nu au fost lăsaţi să trecă Prutul, pe motiv că ar exista probleme în sistemul de bază de date

După ce au străbătut pe jos 1.200 de kilometri, traseu intitulat Marşul Centenarului, românii şi moldovenii participanţi la această acţiune au fost opriţi la vama cu Republica Moldova. Interdicţia vine în contextul în care, la Chişinău, au fost organizate, în weekend, mitinguri de protest la adresa actualului Guvern moldovean.

Participanţii la manifestarea Marşul Centenarului au plecat pe 26 august din Iaşi - unde au participat, alături de primarii din cadrul Ligii Aleşilor Locali Unionişti şi de oficiali din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, la conferinţele din cadrul Congresului Reîntregirii Neamului. Ultima etapă a Marşului Centenarului trebuia să se desfăşoare pe traseul Iaşi – Ungheni – Călăraşi – Sadova – Lozova – Căpriana – Străşeni – Chişinău. „Pe 26 august, seara, am fost la Vama Ungheni, unde ne-au oprit vameşii. Astăzi (ieri n.r.) suntem jumătate. Jumătate am rămas în România, jumătate au trecut Prutul. Au vrut vameşii să ne separe, să separe moldovenii de români, dar noi suntem, deopotrivă, şi moldoveni şi români. Nu am văzut rostul iniţial al acţiunii lor, dar acum l-am înţeles. Ne-au dat restricţie de a intra în Republica Moldova la peste 35 de cetăţeni ai României”, a declarat George Simion, reprezentant al Asociaţiei Acţiunea 2012.

„S-au speriat cei de la Chişinău...”

Cetăţenii din Republica Moldova care participă la marş au refuzat însă să treacă vama fără români. „Nu au intrat pentru că suntem acelaşi neam, acelaşi sânge şi nu ne-am separat în acest marş al Centenarului. Aşa că suntem cu toţii, împreună. Suntem la Albiţa, unde îi aşteptăm pe toţi cei care vor unirea să mergem mai departe. S-au speriat cei de la Chişinău. Noi avem o manifestaţie pe 1 septembrie şi s-au speriat, pentru că din ce în ce mai mulţi oameni la Chişinău cer unirea, vor unirea şi ies din ce în ce mai mulţi în stradă şi nu vor asta conducătorii politici şi economici ai republicii Moldova. O să rămânem pe ambele maluri ale Prutului, la Albiţa şi la Leuşeni, şi o să încercăm în continuare să intrăm. Decizia e absurdă. Acţiunea noastră este bine întemeiată. Suntem nişte copii cu steaguri tricolore şi folori în mâini. E de-a dreptul îngrozitor, nu există nicio justificare”, a mai adăugat George Simion. Acesta a adăugat că participanţii la marş vor sta la vamă „atâta timp cât e nevoie”, până vor trece Prutul. Referitor la modul în care li s-a dat interdicţie de a intra în Republica Moldova, George Simion a spus că mai întâi au fost acuzaţi de tulburarea liniştii publice, apoi au fost invocate aşa zise probleme în baza de date. „Am primit nişte hârtii cu nişte interdicţii. De fapt, ei fac legea, după bunul plac, iar bunul lor plac este că toţi cetăţenii moldoveni nu trebuie să ştie de unire , să adere la acest crez unionist, pentru că ei vor rămâne fără stat şi nu vor mai avea ce conduce. Şi atunci fac tot felul de abuzuri”, a mai spus George Simion.

Flacăra Unirii

În Marşul Centenarului, oamenii de toate vârstele şi toate categoriile socio-profesionale din cele două state au străbătut succesiv 11 etape a câte cinci zile şi au înmânat, sub forma unei ştafete, Flacăra Unirii. Reprezentanţii din 1.000 de localităţi ale României şi Republicii Moldova urmează să treacă Prutul pe la Podul Feroviar de la Ungheni. Ultima etapă a Marşului Centenarului va avea traseul Iaşi – Ungheni – Călăraşi – Sadova – Lozova – Căpriana – Străşeni – Chişinău. Ana POP