Milioane de euro investite inutil în colectarea deşeurilor din Iaşi

Dimensiune font:

| 04-09-2015 06:01

La scurt timp după semnarea celui mai mare împrumut din ultimii ani pentru finanţarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), judeţul Iaşi primeşte o veste năucitoare, dar cât se poate de reală * una din cele mai importante instituţii din domeniul selectării şi valorificării deşeurilor a publicat recent un studiu din care reiese faptul că, de anul trecut şi până în prezent, municipiul Iaşi nu doar că este codaş pe ţară la acest capitol, dar stă prost şi la nivelul zonei Moldovei

Un studiu recent publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată dezastrul din sistemul de colectare şi selectare a deşeurilor în municipiul Iaşi, raportat la nivelul ţării şi regiunii Moldovei. În urmă cu două luni, şefii Consiliului Judeţean Iaşi semnau un împrumut de 5,2 milioane euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Aceşti bani urmau să fie învestiţi într-un sistem de colectare selectivă, depozitare controlată a deşeurilor, extinderea echipamentelor existente de colectare şi transport şi optimizarea logisticii prin eficientizarea gestionării deşeurilor. O lună mai târziu, mai exact la sfârşitul lui august, IPP a lansat pe piaţă un studiu realizat în domeniul selectării colective şi valorificării deşeurilor, pentru 103 municipii din ţară, printre care şi Iaşi. „Conform celor mai recente informaţii oficiale, la nivelul anului 2014, comunicate IPP de către autorităţile dintr-un eşantion de 103 municipii din ţară, gradul de acoperire cu serviciu de salubrizare în municipiile mari atinge numai 85%, ceea ce constituie un motiv serios de îngrijorare cunoscând fiind faptul că în municipii se generează cea mai mare cantitate de deşeuri, aici fiind cel mai redus cost de preluare/transport deşeuri pentru operator”, se arată în studiul realizat de IPP. Potrivit acestei analize, municipiul Iaşi se află printre ultimele locuri în ţară şi zona Moldovei, aproape la acelaşi nivel cu Vaslui, ambele având o cantitate totală de deşeuri colectate separat în 2014 sub 400 tone (în condiţiile în care, în acelaşi an, au fost colectate 300 de tone deşeuri municipale), în timp ce, în Neamţ, au fost colectate separat 4.000 de tone, adică de zece ori mai mult. La acest capitol, doar Botoşani, Suceava şi Bacău stau mai prost decât municipiul Iaşi. În plus, aceeaşi statistică arată că în municipiul Iaşi s-au valorificat sub 500 tone de deşeuri, în timp ce, în Neamţ, de exemplu, s-au valorificat 2.000 de tone.

Ieşenii nu au habar de colectarea selectivă, dar nimeni nu îi informează

Aceste date arată cu adevărat nevoia de investiţie în domeniu şi justifică dorinţa autorităţilor judeţene de a finaliza proiectul SMID, dar lasă semne de întrebare cu privire la funcţionalitatea şi eficienţa investiţiei, care ţine în totalitate de ambiţia cetăţenilor şi responsabilitatea autorităţilor locale implicate în proiect. „Deşi autorităţile publice locale, municipale şi judeţene au realizat, în ultimii ani, investiţii semnificative în managementul integrat al deşeurilor, sistemul de colectare aproape de sursă, mai ales în mediul urban, nu pare a constitui un punct central în preocupările naţionale strategice în acest domeniu. Campaniile de informare guvernamentale publice sunt inexistente iar dacă sunt, acestea nu sunt de amploare, efortul în acest domeniu fiind lăsat pe umerii actorilor privaţi. Populaţiei nu i s‐a explicat niciodată ce avantaje ar decurge din implicarea în colectarea separată a deşeurilor în sensul valorificării acestora. Populaţia nu percepe deşeul ca având valoare ci ca pe o povoară de care se grăbeşte să scape”, se mai arată în studiu.

La nivelul anului trecut, în mediul urban, rata de colectare separată a deşeurilor nu a înregistrat nicio evoluţie, arată specialiştii IPP, media fiind chiar în scădere faţă de anii trecuţi, în condiţiile unui trend de scădere a cuantumului tarifului pentru acest serviciu. În ceea ce priveşte tipurile de deşeuri colectare separat, ponderea cea mai mare o au, conform datelor oficiale comunicate, deşeurile din sticlă, urmate fiind de cele din hârtie şi apoi plastic. Autorităţile locale promit însă schimbări de bine în privinţa colectării deşeurilor. De exemplu, prin programul SMID, pentru anul 2016, se aşteaptă ca aproximativ 134.847 tone de deşeuri biodegradabile să fie deviate de la depozit, iar pentru recuperarea materialelor utile din deşeurile de ambalaje se vizează, pentru anul viitor, minim 60% pentru hârtie şi carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru lemn.