Moldova, pe ultimul loc în ţară la transparenţa administrativă

Zona de Nord-Est stă cel mai prost la capitolul transparenţă administrativă, potrivit unui studiu aferent ultimului an * deşi are cele mai multe proiecte aprobate, judeţul Iaşi este pe ultimele locuri în Moldova, deoarece doar jumătate din ele sunt trecute prin consultare publică * în privinţa aplicării Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţia publică, zona de Nord-Est este singura cu mai mult de jumătate din cereri pentru care nu s-a răspuns nici după un an

Un raport realizat prin programul Fondul ONG arată că zona Moldovei este ultima pe ţară într-un top al transparenţei administrative. Analiza realizată în ultimul an arată că, în zona de Nord-Est, judeţul Iaşi se află undeva la mijloc, având un procent al proiectelor supuse consultării publice de 54%. Potrivit datelor, în perioada de analiză, în judeţul Iaşi s-au adoptat 187 de proiecte (cel mai mare număr din zona Nord-Est) din care doar 101 au fost supuse consultării publice. La acest capitol, cel mai bine stă judeţul Bacău, iar la polul opus, judeţul Vaslui.

„În topul transparenţei Regiunii Nord Est se află judeţul Bacău, punând în consultare publică toate proiectele de acte normative - 100% transparenţă şi la polul opus se afla judeţul Vaslui, care nu a supus procesului de consultare publică nici un proiect de act normativ”, se notează în analiză.

Primarul oraşului Hârlău, trimis în judecată de procurori - „Cadou” de sărbători pentru mafia lemnului

La Botoşani, din 33 de proiecte adoptate doar 15 au fost supuse dezbaterii publice în timp ce la Suceava, dintr-un total de 72 de proiecte adoptate, 50 s-au trimis spre consultare publică. În judeţul Neamţ, din 73 de proiecte adoptate, 15 au fost în dezbatere publică, adică doar 21%.

„Pentru atingerea acestui scop s-a realizat o caravană naţională de informare a cetăţenilor şi reprezentanţilor societăţii civile, cu privire la implicarea celor interesaţi, în accelerarea aplicării Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică în România şi pentru a câştiga încrederea ca dreptul lor constituţional de a primi informaţii de interes public, în baza unei cereri, este respectat de instituţiile publice solicitate”, spun realizatorii studiului.

Solicitările cetăţenilor sunt aruncate la gunoi
În ceea ce priveşte rata de răspuns la solicitările cetăţenilor, regiunea Nord-Est stă cel mai prost. La acest capitol, zona Moldovei a înregistrat, în perioada februarie – octombrie 2015, un procent de 51% al numărului de cereri la care nu s-a răspuns, 47% răspuns în termen şi 2% răspuns după mai mult de zece zile. În perioada noiembrie 2015 – februarie 2016, în zona de Nord-Est, procentul cererilor la care nu s-a dat răspuns a fost de 59%. Este, de altfel, singura zonă cu o rată mai mare de jumătate a numărului de cereri pentru care autorităţile nu au dat curs. Potrivit realizatorilor acestei analize, scăderea ratei de răspuns de la 47% la 38% în regiunea Nord-Est nu are la bază niciun motiv specific.
 

În plus, din totalul celor 333 proiecte trimise spre dezbatere publică în zona Nord-Est, doar şase opinii publice au fost colectate şi numai două proiecte au fost modificate, restul fiind aprobate la fel ca în faza iniţială. Este, de altfel, regiunea cu cea mai mică deschidere în dialogul cu cetăţenii, la polul opus fiind regiunea de Vest. Acest aspect este întărit de faptul că, în Nord-Est, dintr-un total de 20 de dezbateri din proprie iniţiativă, nici una nu a venit din partea societăţii civile.

„Deşi au trecut 15 ani de la intrarea în vigoare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţia publică, autorităţile publice centrale şi locale, respectă parţial prevederile acesteia. Fie răspund neconform, fie răspund accidental în termenul prevăzut de lege, fie nu răspund. Puţine autorităţi publice au un mecanism funcţional de aplicare al acestei legi şi respectă întocmai prevederile acesteia. În plus, lipsa existenţei unui sistem de confirmare a primirii răspunsului de către destinatar, generează conflicte între părţi, având ca efect creşterea neîncrederii în administraţia publică”, arată raportul.

Andrei DASCĂLU