Moldova pierde produsele tradiţionale

Noul ordin al Ministerului Agriculturii cu privire la atestarea producătorilor tradiţionali a dus la diminuarea drastică a numărului de astfel de produse * judeţele Bacău, Iaşi şi Vaslui nu mai au niciun produs tradiţional

Numărul de produse tradiţionale a scăzut foarte mult după ce noile reglementări au impus criterii care să diferenţieze clar micul producător tradiţional de cel care scoate pe piaţă marfă în regim industrial. Printre altele, conform noului ordin, capacitatea de producţie raportată la un an nu poate depăşi cantitatea medie de 150 de kilograme/ litri pe zi dintr-un produs tradiţional, respectiv maximum 400 de kilograme/ litri total produse tradiţionale atestate ale unui producător. O altă cerinţă obligatorie prevede că prin produs tradiţional se înţelege un produs pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţie aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională şi un mod de producţie şi un procedeu tehnologic tradiţional, adică trebuie să existe linii separate de producţie, iar malaxarea să se facă manual. O altă condiţie este ca produsul să se facă după o reţetă tradiţională care să fie atestată de peste 30 de ani.
Judeţe fără niciun produs tradiţional
Până în 2012, Bacăul a avut înregistrate ca produse tradiţionale dulceaţa de mure, căpşuni, zmeură, siropul din mugur de brad, zacusca şi borşul de putină, toate din zona Asău. Din 2013, aceşti producători au dispărut din evidenţele Ministerului Agriculturii. Aceeaşi situaţie este şi la Vaslui pentru că la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură (DJA) nu s-a prezentat niciun producător pentru reatestarea vreunui produs tradiţional. Noile cerinţe au determinat cele trei mari societăţi care aveau atestate 35 de produse tradiţionale să rămână doar la stadiul de informare privind noile reguli legislative. Din cauza restricţiilor puţini agenţi economici vor fi dispuşi să investească bani pentru a mai prepara produse tradiţionale. „Producătorii care nu şi-au refăcut dosarele vor pierde atestarea pentru produsele tradiţionale şi nu vor mai putea comercializa produse sub această titulatură. Trebuie spus însă că există în acestă perioadă un agent economic care încearcă să întocmească documentaţia necesară atestării unui astfel de produs”, a declarat Gigel Crudu, director DJA Vaslui. Nici în judeţul Iaşi nu a fost atestat niciun produs tradiţional.
Botoşaniul a bătut Suceava
Anul trecut în judeţul Suceava erau 135 de astfel de produse, până acum însă au fost eliberate şase atestate pentru preparate din carne, unul pentru preparate din lapte şi unul pentru păstrăv. Dintre acestea preparatele din carne, îi aparţin lui Ioan Baciu Ţăran, suceveanul care a devenit celebru în toată ţara. Au mai obţinut atestat de producători tradiţionali Nicolae Liţu, din Câmpulung Moldovenesc, pentru un produs din caşcaval, şi medicul veterinar Petrea Dulgheru, din Vatra Dornei, pentru un produs din păstrăv. „Mai avem depusă documentaţia, pentru atestare, a patru produse din lapte”, a declarat Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole. În schimb, Botoşaniul are atestate 13 produse din lapte, cinci produse din carne şi unul de ţuică, iar judeţul Neamţ are şapte produse de dulceaţă şi două de zacuscă. Pentru fiecare produs pentru care se cere atestat trebuie depusă o documentaţie destul de solidă, care este analizată de o comisie. Atestatul se obţine de la Ministerul Agriculturii.

Cartierele de groază ale Moldovei

Grupaj realizat de Lucia HACMAN

În România, există 18 judeţe care nu au niciun produs tradiţional atestat, ceea ce ridică semne de întrebare asupra târgurilor care se organizează permanent în zonele aglomerate. Autorităţile chiar avertizează chiar cumpărătorii să ocolească marfa din Bacău, Bistriţa-Năsăud, Harghita sau Iaşi pentru că aceste judeţe nu au niciun produs tradiţional atestat. În schimb, un sfert din piaţa acestor produse provine din judeţul Braşov.