Oneşti: punct strategic pe harta gazului

Gazul extras din Marea Neagră va intra în Sistemul Naţional de Transport printr-un culoar ce va tranzita şi zona municipiului * în plus, din Oneşti ar putea pleca gazul spre Republica Moldova * lucrările necesită investiţii de miliarde de euro * proiectul a fost publicat în raportul anual al Transgaz

În funcţie de evoluţia cererii de capacitate şi de eventuala creştere a producţiei de gaze naturale din perimetrele off-shore din Marea Neagră, compania Transgaz are în vedere implementarea unor dezvoltări suplimentare ale Sistemului Naţional de Transport (SNT). Acestea fac referire la construirea unei rute secundare de transport, prin centrul României, înspre frontiera de vest. Proiectul vizează întregirea culoarului de transport Isaccea (judeţul Tulcea)- Horia (Arad) prin realizarea tronsonului Oneşti-Haţeg.
Proiectul presupune reabilitarea tronsoanelor de conductă existente (aproximativ 400 km), construirea unor noi tronsoane (aproximativ 430 km) şi a unor staţii de comprimare. Banii necesari lucrărilor ar putea proveni de la UE.
Gazul extras de companiile Petrom şi Exxon Mobil (începând cu 2019) din Marea Neagră va intra în SNT pe două rute posibile. Compania are în vedere două coridoare – cel central Isaccea- Oneşti- Coroi- Haţeg- Horia şi cel sudic, care constă în dezvoltarea SNT de la ţărmul Mării Negre pe direcţia Podişor- Corbu- Haţeg- Horia. Cele două proiecte au o valoare totală de peste 1,5 miliarde de euro.
Gaz pentru Republica Moldova, prin Oneşti
Transgaz vrea să dezvolte de la Oneşti şi culoarul estic, prin care gazul de la Marea Neagră va putea ajunge în Republica Moldova. Coridorul central va fi realizat în ideea că toată cantitatea de gaze naturale extrasă din Marea Neagră ar depăşi capacitatea de transport a coridorului sudic. Investiţiile au o valoare de peste 540 milioane euro şi constau în modernizarea a 400 de kilometri de conductă, înlocuirea/construcţia a 400 de kilometri de conductă nouă şi realizarea a patru staţii de comprimare pe traseul coridorului, dintre care una la Oneşti şi alta la Gherăieşti (Neamţ). De la Oneşti la Gherăieşti va fi montată o conductă de 103 kilometri, care va fi extinsă cu încă 60 de kilometri de la Gherăieşti la Leţcani. Gazul în Republica Moldova va ajunge prin gazoductul Iaşi-Ungheni. Pentru ca metanul să ajungă şi la Chişinău, Guvernul are în plan extinderea conductei Iaşi-Ungheni, o investiţie de peste 110 milioane de euro. „Pentru a se putea asigura parametrii prevăzuţi în fişa tehnică a proiectului de realizare a interconectării Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemul similar din Republica Moldova este necesară realizarea unor dezvoltări suplimentare atât în sistemul românesc de transport gaze, cât şi în cel al Republicii Moldova. Soluţia tehnică agreată de cele două state pentru creşterea capacităţii de transport a interconectării (1,5 miliarde metri cubi pe an sau 171.000 metri cubi pe oră la o presiune de 38 bar la graniţă) este estimată la valoarea de 110 milioane de euro”, se menţionează în raportul Transgaz pe 2014.
Studiul de fezabilitate al proiectului de construcţie a conductei de gaze Ungheni-Chişinău şi Evaluarea Impactului asupra Mediului arată că lucrarea ar putea începe anul viitor.

Corneliu Iacobov şi Irina Jianu, scriitori după gratii

Ionuţ ŞERBAN

Transgaz are o capitalizare de 690 milioane euro, fiind a şaptea companie în primele zece cotate la Bursa de Valori Bucureşti. A fost listată la bursă în urmă cu 7 ani. Printre cei mai importanţi utilizatori ai Sistemului Naţional de Transport se numără companii precum GDF Suez Energy, E.ON Energie România, respectiv OMV Petrom Gas