Pix cu ghinion pentru judecătoarea din dosarul şmenului cu terenuri EXCLUSIV

Judecătoarea care a făcut însemne cu pixul pe acte din dosarul terenurilor vândute cu acte false în judeţul Suceava, unei familii din Iaşi, va fi trasă la răspundere * familia ieşeană păgubită a făcut plângere împotriva ordonanţei de clasare dată de magistrata Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, iar procurorii au dispus reluarea cercetărilor în acest dosar

 În urma publicaţiilor apărute în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” cu privire la terenurile vândute cu acte false unei familii ieşene în satul Argel, judeţul Suceava, procurorii au dispus reluarea cercetării penale, respectiv infirmarea ordonanţei de clasare a cauzei. În fapt, ieşenii Constantin şi Cornelia Stafie s-au trezit, după un lung proces purtat prin instanţele de judecată, că o modificare din pix a unei judecătoare pe actele din dosar le-a făcut o mare nedreptate, ce a rezultat mai apoi într-o sentinţă nefavorabilă. Cei doi soţi au cumpărat în anul 1999 un teren de la o localnică, în satul Argel, comuna Moldoviţa, pe care şi-au ridicat o casă de locuit. Mai târziu, au aflat că terenul era în cu totul alt amplasament faţă de cel înscris în actele de vânzare-cumpărare, urmând un lung şir de presiuni asupra demolării imobilului construit. „La data ridicării imobilului, eu şi cu soţia locuiam în municipiul Iaşi şi lucram în cadrul Poliţiei de Frontieră. Din aceste motive, de parcelarea şi ridicarea construcţiei s-a ocupat însăşi vânzătoarea Ecaterina Ştirban împreună cu săteni, rude ale dumneaei. Ca urmare a acestui fapt au început un lung şir de procese, ocazii cu care am constatat cu stupoare săvârşirea nenumăratelor infracţiuni de fals, uz de fals, abuz în serviciu şi infracţiuni conexe infracţiunii de corupţie”, declara Constantin Stafie pentru „Evenimentul Regional al Moldovei”. Pe data de 20 ianuarie 2017, aceştia au primit o înştiinţare de clasare a cauzei în dosarul înregistrat la la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc. Pe parcursul cercetărilor, judecătoarea A.A.P. din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc a făcut înscrisuri cu pixul pe planul cadastral, obiect din dosarul cauzei, aceasta urmând să fie trasă la răspundere de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Judecătoarea trecuse patru litere pe graficul raportului de expertiză topografică, pe motiv că linia haşurată în planul cadastral nu era destul de evidenţiată.

 

Prim-procurorul a cerut reluarea cercetărilor

Cei doi soţi nu s-au lăsat învinşi şi au formulat o plângere împotriva soluţiei dispuse în acest dosar, un proces în care justiţia a făcut front comun cu speculanţii din vânzarea terenurilor. Pe fondul acestui demers, prim-procurorul Parchetului de pe Lângă Tribunalul Suceava a dispus admiterea plângerii împotriva soluţiei dispuse în acest dosar, infirmarea ordonanţei de clasare şi redeschiderea urmăririi penale în vederea refacerii cercetărilor. Aceste cercetări includ şi însemnele făcute de judecătoarea care a dispus în acest caz. „În cadrul cercetărilor penale efectuate s-au solicitat relaţii de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, doamna judecător A.A.P. precizând că în cadrul deliberării a adăugat patru litere pe planul cadastral existent pentru a scoate în evidenţă parcele de teren, practică uzuală pentru a evita orice nelămuriri (...) Dispoziţiile procedurale care reglementează competenţa personală a instanţelor judecătoreşti sunt norme imperative, însă încălcarea lor atrage sancţiunea nulităţii absolute, potrivit art. 281 alin. 1 lit. B Cod procedură penală, numai dacă judecata a fost realizată de o instanţă inferioară în grad instanţei competente, ca şi în cazul competenţei materiale. În cazul de faţă, urmărirea penală trebuie efectuată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, fiind vorba de un magistrat, în speţă judecător la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc”, se arată în arată dispoziţia prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Astfel, ordonanţa de clasare este infirmată în totalitate, urmând ca procurorul de caz să verifice competenţa materială şi adoptarea unei soluţii legale în cauză.