Plan de acţiune în caz de accidente, pe marile baraje ale Moldovei

Şase baraje din judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui vor fi incluse într-un plan de acţiune în caz de accidente. Proiectul a fost propus de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad din Iaşi, care a lansat deja licitaţia pentru serviciile de realizare a planului. În ecuaţie intră barajele Tungujei şi Ezăreni din Iaşi, Cătămărăşti din Botoşani, Cuibul Vulturilor, Puşcaşi şi Delea, toate trei din judeţul Vaslui. Planul va trebui realizat în funcţie de caracteristicile fiecărui baraj, iar costurile estimate realizării lui se ridică la 180.000 lei, termenul limită fiind luna decembrie. Prestatorul va trebui să traseze zonele maxime de afectare după 20, 40 şi 60 de minute, ca şi zonă maximă de afectare, corespunzătoare ipotezei de avariere luate în calcul în funcţie de tipul de baraj, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza în care lacul este plin. În plus, se va întocmi un plan de situaţie şi pentru timpul de propagare de peste 60 minute până la prima staţie hidrometrică la care unda de viitură se atenuează şi localităţile afectate. Spre exemplu, barajul de la Tungujei, pus în funcţiune în 1986, se află în categoria B, de importanţă deosebită. Acumularea are o suprafaţă la nivelul normal de retenţie de 315 hectare şi un volum de 9 milioane metri cubi. În cazul producerii unei avarii la acest baraj, unda de viitură ar afecta obiective social-economice, gospodării şi terenuri arabile de pe teritoriul comunei Ţibăneşti şi zone din judeţul Vaslui, aşa cum arată Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor aprobat anul acesta de Consiliul Judeţean Iaşi. Din cele şase baraje, cel mai vechi este Ezăreni, pus în funcţiune în 1964, urmat de Cătămărăşti – 1969, Puşcaşi – 1974, Delea – 1977, Cuibul Vulturilor – 1979 şi Tungujei – 1986.