Primarii nu-şi cunosc graniţele comunelor pe care le conduc

Zeci de primării din judeţul Iaşi se judecă ori apelează la medierea Prefecturii în ce priveşte graniţele administrativ-teritoriale * cele mai multe probleme apar pe legea fondului funciar, unde oamenii s-au trezit că primesc terenuri în alte comune decât cele în care trăiesc

O statistică alarmantă a fost supusă dezbaterii ieri, în cadrul unei întâlniri a comisiei de dialog social din cadrul Prefecturii Iaşi. În urma unei analize realizate de şefii judeţului s-a ajuns la concluzia că, în prezent, zeci de primării se judecă în instanţă din cauza graniţelor. Totul a pornit de la darea în proprietate a terenurilor prin legea fondului funciar, când mai mulţi ieşeni s-au trezit că au primit terenuri în alte comune decât în cele în care îşi duc traiul. Pe de altă parte, vina este şi a sistemului învechit de intabulare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. „Au apărut probleme atunci când s-au înfiinţat unele comune prin ruperea altora, ele nestabilindu-şi foarte clar limitele administrative şi astfel s-au creat situaţii de conflict. Şi cauzele naturale, cum ar fi albiile de râu, au condus la schimbarea graniţelor cu câţiva metri mai în stânga sau mai în dreapta. Însă, problema cu factorul cel mai mare a apărut odată cu legea retrocedărilor, când multe comune au pus în posesie terenuri pe suprafaţa celor învecinate”, a declarat Mihai Radu Grigoraş, directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Iaşi. Printre litigiile de notorietate semnalate se numără delimitarea dintre Iaşi şi Tomeşti, care nici în prezent nu este clarificată, un alt conflict semnalat vizând graniţa dintre comunele Schitu Duca şi Bârnova.

Peste jumătate din comunele judeţului se ceartă pe graniţă

În 2012 s-a elaborat o lege care prevedea semnarea proceselor verbale de delimitare a unităţilor administrativ teritoriale (UAT). Acestea trebuiau să semneze cu vecinii naturali de graniţă un acord de bună vecinătate. Nesemnarea lor sau semnarea cu obiecţiuni ducea automat la comisia de mediere şi, ulterior, în instanţă. La nivelul judeţului Iaşi sunt 68 de cazuri în care documentaţiile nu au fost semnate sau în care au fost ridicate obiecţii la procesele verbale de delimitare. „Din acest total, în urma şedinţelor de mediere care au loc la sediul instituţiei noastre, un număr de 18 divergenţe ale UAT-urilor din judeţul Iaşi au avut loc ca rezultat semnarea proceselor verbale de mediere şi transmiterea lor către OCPI Iaşi. Pentru un număr de 12 divergenţe, prefectul a promovat acţiuni în instanţa de contencios administrativ, motivat de faptul că nu s-a putut ajunge la o înţelegere pe cale administrativă. Restul de 38 divergenţe aşteaptă să fie introduse în comisia de mediere”, se arată într-un raport al Prefecturii Iaşi. Şefii OCPI au atras atenţia că unităţile administrativ-teritoriale pot rezolva problemele retrocedărilor care pun în pericol graniţele unei comune prin despăgubire cu alte terenuri, din limita administrativă proprie. 

Citeşte şi EXCLUSIV Scene de groază sub pasarela Bucium