Primăvară de legendă, babele pe vechi

Vremea capricioasă vizibilă în ultimele zile și prognozată și de meteorologi are o explicație în calendarul popular. Conform tradiției, calculând după vechiul calendar iulian, în această perioadă ar fi zilele babelor pe vechi. Ele au început pe 14 martie și se vor încheia pe 23

Povestea babelor își are originea în legenda Dochiei. Se spune ca Baba Dochia era o femeie bătrână și rea care vroia să scape de nora ei punând-o la tot felul de încercări greu de realizat. Într-o zi a trimis-o să spele la râu lâna alba până aceasta se înnegrește. Sărmana a fost ajutată de Dumenzeu și Sfântul Petru, însă mereu nemulțumită soacra  a trimis-o pe fată să facă lâna din nou albă. Atunci Dumnezeu i-a dat niște fragi, iar la vederea lor baba a crezut că a venit primăvara. Atunci și-a luat oile și pe fiul său, Dragobete și au plecat la munte, îmbrăcându-se cu 9 cojoace pe care le-a lepădat treptat. După 9 zile, în urma unui îngheț Baba Dochia s-ar fi transformat în stana de piatră împreună cu oile ei. De atunci se spune că zilele babelor sunt zile friguroase cu vreme schimbătoare.
 
„Aceste legende ne duc în vechiul sat tradițional românesc. Oamenii de la sate spuneau că timpul merge după vechiul calendar de aceea așteptau primăvara și încălzirea vremii abia după ce treceau și babele pe stil vechi, care țin până după echinocțiul de primăvară. Zilele babelor considerate capricioase sunt urmate de zilele moșilor, mai blânzi, care vin cu vreme bună", a explicat Florentina Buzenschi , muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț
 
Sărbătorile pe stil vechi se țin la o diferență de 13 zile față de sărbatorile oficiale. Decalajul este dat de respectarea unor calendare diferite. România a adoptat noul calendar în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul gregorian în anul 1924. Cei care țin sărbătorile pe vechi respectă de fapt calendarul iulian.
 

Mărturii din comunism la Muzeul de Istorie din Piatra-Neamț

Alina FERENŢ