Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 17 noiembrie 1916 GALERIE FOTO

 

NOTA: Citiţi în cele 10 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 17 noiembrie 1916 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

 

Din gura satului (Îndemn pentru adunarea de folklor) -

* Se vorbeşte adesea despre o înţelepciune adâncă a poporului nostru, despre nenumăratele lui cântece cu care îi este împletită viaţa în tot lungul trecutului- date model de personificare a naturei şi puterilor sale; despre glumele „iuţi“ ori „prea îndrăsneţe“, ce lovesc pentru aceasta „cam deadreptul“; despre snoavele, zicalele, poveştele şi descântecele sale „nedoftoreşti“- totuşi alinătoare de dureri fiind-că sînt clădite pe credinţă-, dar nu se prea pune astăzi ostenială întru găsirea şi strângerea acestor preţioase produceri.

* Când te cuprinde cumva, nu „dorul“, ci „aleanul“ de vre-o „ghiduşie posnaşă“ ori de vre-un „castel fermecat“, clădit dintr-un pocnet voinic de biciu (!)- ce lesnei-i să deschizi o colecţie editată ad-hoc, al unuia care şi-a pus mintea, perzându-şi vremea, cu toate „năsbâtiile ţărăneşti“!...

* Citeşte cu gust şi-âi place, - „te pasionează“. Isprăvind, închizi cu muţămire foile scrise mărunt- dar la a căror îngreuiere tu n-ai contribuit cu nimic- mai râzi încă, având impresia celui satisfăcut, şi parc-ai zice, parcă nu:

- „Al dracului şi Românu nostru! Când boala o mai fi făcut atâtea năsdrăvănii?“

Îţi sună-n urechi: „Arde focu-n paie ude/ Strig la mândra nu m-aude“...  Nu te-aude; şi nu ştii de ce? Ai dreptate! Poate că nici odată nu te-a împins curiozitatea să te amesteci în traiul din care au isvorît aceste „năsdrăvănii“. Ori te-a împins... dar te-a oprit îndată alt ceva: lipsa de dragoste către ele...

* Ce s-ar fi întâmplat oare, dacă în loc să deschizi colecţia din dulap, etichetată poate cu grijă şi unde sînt, e drept, multe adunate, - dar şi de prin unele părţi de care numai cât ai auzit, - te-ai fi lasat pe ulicioara strâmtă a unui sat- ia aşa într-un noroc- cam pe-a-murgite, când parcă geme pământul de guri şi te furnică prin trup?

* Ori te-ai fi dus de-adreptul în bordeieşul mic al unu moşneag sfătos care, învârtind cu zor la râşniţă, ţi-ar fi spus o cât mai minunată şi mai meşteşugită poveste? ...