Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 20 octombrie 1915 GALERIE FOTO

 NOTA: Citiţi în cele 9 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 20 octombrie 1915 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

 Am anunţat sistemul intronat la ministerul de Război de tărgăneală la comenzi până ce furnizorii dau mita ce li se cere. Consecinţele acestui sistem sunt următoarele:

1). Stocul de muniţiuni al artileriei n-a fost sporit aproape cu nimic faţă de ce aveam acum doi ani.

2). În general, comenzile s-au făcut prea târziu, pe preţuri sporite şi de calitate proastă, şi adesea în aşa fel încât nu le vom putea avea în timp util.

 Necinstea ministerului nostru de război a devenit de notorietate publică în toată Europa. Am cerut o anchetă, spre a face lumină deplină. În loc de anchetă, asistăm la sforţări nebune spre a se împedeca denunţările. Se învocă patriotismul spre a se ocroti necinstiţii. Se terorizează stabilimentele şi birourile din cari se bănuieşte că a pornit vre-o indiscreţie.

Aşa s-a întâmplat cu ancheta făcută zilele acestea la Arsenal. Acum se acuză denunţătorii, învinuindu-i că iau partea ofertanţilor jefuiţi. Hoţii se prefac în acuzatori. Ei speră să fie astfel cruţaţi. Se înşală şi nu înşală pe nimeni decât pe ei. Lumină trebuie să se facă. Cer o comisie de anchetă. Cer să fim ascultaţi de dânsa. Înaintea comisiei vom stabili tot adevărul şi vom lua pe hoţi de gât. Aştept să văd dacă se va îndrăzni a se da ochii cu noi, ori dacă vinovaţii se vor ascunde tremurând de denunţările noastre.

 Povestea unui filozofel. Era un filozof mărunţel la toate cele, dar mai mărunţel la minte. Dămol şi sguduralnic, cum era, patronii lui prinseseră dragoste de el şi vroiau să-l „lanseze”. Dară filosofelul a lunecat cu spiritul, şi s-a crezut filosof mare. Dar, fricos şi bicisnic cum era, păzea numai dosurile „honni soit qui mal y pense” („Să se facă de ruşine cel ce se gândeşte la rele” - n.red.) şi muşca pe furiş. Prinse a se răcătui mai întâi chiar la foştii lui patroni, pentru a face plăcere la alţi patroni. (...) I s-a pus un jurnal întreg la dispoziţie, unde el, filosofelul, postează în om superior, şi muşcă mereu încotro e asmuţat, dar colegii de ziar, geloşi, se vede, de superioritatea lui, l-au dat pe beţe i-au spus numele: deci l-au dărâmat”.