Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 21 mai 1917 GALERIE FOTO

 NOTA: Citiţi în cele 10 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 21 mai 1917 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

  Ziarul londonez „Morning Post” din 10 aprilie publică un lung articol sub titlul de mai sus datorită doamnei Bessie Take Ionescu, soţia domnului Take Ionescu. Doamna T. Ionescu începe prin a explica cititorilor englezi ce greu este pentru poporul englez protejat de mare din toate părţile să-şi dea seama despre suferinţele unei ţări care, deşi bătându-se cu eroism, a suferit invazia duşmanului. Domnia sa descrie efectul produs de declaraţia războiului la Sinaia, „de unde nici chiar copiii regali nu fuseseră luaţi decât în ajunul zilei atacului”. Doamna Ionescu zugrăveşte priveliştea drumurilor noastre pline de trupe care mergeau la front şi de cei care părăseau localităţile de la frontieră spre a veni mai în centrul ţării. Vorbeşte apoi de bombardarea Bucureştilor de către Zepeline şi aeroplane. „Desigur, în nicio ţară populaţia civilă nu a fost atât de martirizată de către flota aeriană”. (...)

 Generalul Brusiloff a fost numit general şef în locul generalului Blexieff, fiind înlocuit pe frontul de sud-vest de către generalul Goutor.

 Artileria noastră specială a doborât un aeroplan inamic, care a căzut în liniile inamice, la est de satul Oley şi la sud-vest de Riga. La nord-est de Dvinsk, bateriile noastre antiaeriene au doborât un aeroplan inamic care aprinzându-se a căzut în liniile noastre. Locotenenţii Kakirin şi Zemelovitich aviatori au doborât un aeroplan german la nord-est de Kozow; cei doi piloţi inamici au fost omorâţi. Către orele 10 seara, unul din aeroplanele noastre, luptând contra a două aeroplane inamice în regiunea Salko la sud de Brzapamy, a căzut în liniile noastre. Pilotul loc. Perebriakoff şi sub. loc. Stchoukine, observator, au fost omorâţi.

 Renaudel, comentând în „l'Humanité” un articol al ziarului „Worvaerts”, în care se arată speranţa că întrunirea de la Stockholm va duce la o înţelegere, declară: nu o simplă înţelegere poate pune capăt unui conflict care azvârle milioane de oameni unii asupra altora. Sângele popoarelor face mai mult decât atât”. Trebuie dispariţia imperialismelor, democratizarea diplomaţilor, popoarele trebuia să dispună de soarta lor liberă, trebuie o societate a naţiunilor, cu un arbitraj obligatoriu. (...)