Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 24 august 1916 GALERIE FOTO

 NOTA: Citiţi în cele 10 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 24 august 1916 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

 Tuturor supuşilor străini care n-au plecat din oraş în termenul prevăzut de ordonanţele poliţieneşti, li s-au adresat acte şi au fost trimişi judecăţii.

 Mici încăierări pe tot frontul. La Merişor s-au respins două atacuri ale inamicului. La Sepsi San Georgiu s-au luat peste 500 de vagoane cu diferite alimente şi furaje şi un spital complet montat. Trupele inamice din valea superioară a Mureşului au întrebuinţat gloanţe Dum-Dum. S-au luat prizonieri şapte ofiţeri şi 620 de oameni de trupă. Frontul de sud – Forţe superioare inamice au atacat capul de pod de la Turtucaia şi au dat zece asalturi care toate au fost respinse.

 În Dumă, preşedintele Dumei a anunţat faptul însemnat a declaraţiei de război a României propunând a se trimite o telegramă de felicitare primarului din Bucureşti. Propunerea a fost primită cu unanimitate.

 Ministrul de Externe italian Sonnino, în şedinţa consiliului de miniştri a declarat că ambasadorii puterilor aliate au prevenit Grecia că o vor considera răspunzătoare pentru orice împotrivire faţă de operaţiile generalului Sarrail în Balcani.

 Un detaşament de marină aliată în număr de peste 45 de unităţi cu 7 transporturi sub comanda amiralului francez, a încrucişat în apele Pireuli şi a Falerului. După hidroaeroplane aliate au zburat deasupra Guliatenei. La orele 3 p.m. un mare încrucişător urmat de 10 trauler a rupt reţelele lângă Arhenal şi a intrat în Caratcini. În aceeaşi direcţie au trecut şi alte vase. Toate straturile societăţii arată mare îngrijorare.

 D. Ionel Brătianu a expediat domnului Briand următoarea telegramă: „Cu atât mai mult sunt mişcat de cuvintele ce mi-aţi adresat cu cât ele vin de la acela care prin pătrunderea sa şi prin încrederea pe care a avut-o faţă de noi, a contribuit mult la uşurarea problemelor noastre. Exprimarea simpatiilor din partea Franţei găseşte un răsunet adânc în inimile româneşti. România, care e legată de Franţa cu atâta tărie, cu simţăminte de adâncă recunoştinţă şi cu toate îndatoririle din trecut e fericită şi mândră de a lupta alături de Franţa pentru scopul nobil comun. (...)”