Producătorii de mere au rămas fără ajutor european

Pomicultorii suceveni afectaţi de embargoul rusesc au ratat aproape în totalitate şansa să-şi recupereze pierderile din bani europeni * APIA Suceava, instituţia care ar fi putut să le dea o mână de ajutor, a ignorat solicitările de informare cu privire la posibile subvenţii, venite din partea Staţiunii Pomicole Fălticeni * ajutorul acordat de Uniunea Europeană a fost limitat şi s-a mers pe regula primul venit, primul servit * cine a avut informaţia, şi-a acoperit pierderile, dar sucevenii nu fac parte dintre norocoşi 

În luna septembrie, Anca Gheorghiu, directoarea Staţiunii Pomicole Fălticeni a atras atenţia că embargoul rusesc îi afectează pe pomicultorii din România. Pentru că Rusia nu mai importa fructe din ţările membre ale Uniunii Europene, ca răspuns la restricţiile impuse de Uniune, pomicultorii din Ungaria şi Polonia şi-au vândut merele în România, la un preţ mai mic decât cel practicat de producătorii autohtoni. În aceste condiţii, românii au rămas cu marfa pe stoc sau au vândut-o la preţuri de nimic şi au înregistrat pierderi. După impunerea embargoului, UE a anunţat că-i va ajuta pe pomicultorii afectaţi. Conducerea staţiunii de la Fălticeni avea informaţii în acest sens încă de acum două luni. Anca Gheorghiu aflase din presă că se pun la bătaie 125 de milioane de euro, pentru acoperirea pierderilor la nivel de Uniune. Parte din bani, cei drept puţini, au ajuns şi în România. Ajutorul s-a acordat prin două regulamente. Unul publicat pe 29 august (numărul 923), iar celălalt la sfârşitul lui septembrie. Numai că pomicultorii suceveni nu au aflat de existenţa primului regulament şi nu au solicitat ajutor. Asta în condiţiile în care conducerea Staţiunii a solicitat în scris informaţii de la APIA Suceava, cu privire la posibilele compensări acordate de Uniune, pe data de 30 septembrie, când încă mai era în vigoare primul regulament. „Am constatat o lipsă de interes din partea conducerii APIA, în sensul în care eu pe 30 septembrie am depus o solicitare de plasare de măr de industrie şi consum, când era valabil primul regulament. Mi s-a spus că nu există nicio măsură, niciun sprijin financiar. Prin regulamentul 931 puteam să nu recoltăm mărul de industrie. Răspunsul l-am primit telefonic şi nu în scris”, ne-a declarat directoarea.
UE a cumpărat mere pentru categoriile defavorizate
Cu greu şi foarte târziu au aflat cei de la staţiunea pomicolă de existenţa celui de-al doilea regulament de acordare a sprijinului financiar pentru pomicultori şi legumicultori. În baza regulamentului, Staţiunea a livrat gratuit 25,4 tone de mere de consum la instituţiile care au în grijă persoane cu deficienţe. Dacă ar fi fost informată mai devreme, Staţiunea ar fi livrat 80 de tone. S-a mers pe principiul primul venit, primul servit, pentru că prin cel de-al doilea regulament, Uniunea şi-a propus să subvenţioneze doar 3.000 de tone de legume şi fructe la nivel naţional. „Atunci, la insistenţele noastre, foarte târziu cei de la APIA ne-au informat de regulament al Uniunii şi că am putea aplica”, ne-a spus Anca Gheorghiu. Staţiunea Pomicolă Fălticeni a produs anul acesta peste 1.000 de tone de mere. Instituţia se descurcă destul de greu la capitolul valorificare. Mărul de industrie a ajuns să coste mai puţin de 20 de bani kilogramul faţă de 40 sau chiar 60 de bani cât costa anul trecut. În aceste condiţii este lesne de înţeles că sprijinul financiar acordat de Uniune este o gură de oxigen. Chiar şi aşa, directorul APIA, Iacob Caciur, ne-a declarat că instituţia nu este obligată de lege să-i informeze pe agenţii economici cu privire la subvenţii. Şi are dreptate, dar cu siguranţă APIA era obligată să se informeze corespunzător şi să răspundă în scris, în termen de cel mult 30 de zile, la solicitarea pe care a primit-o tot în scris de la Staţiunea Pomicolă.
Oana ŞLEMCO

„Am colaborat foarte bine cu Ministerul Agriculturii, cu Belghiru Adrian de la Politici de Piaţă, care a fost prompt, foarte informat, dar am ajuns târziu la el” - Anca Gheorghiu, directoarea Staţiunii Pomicole Fălticeni