Proiectul care ar putea schimba radical harta Moldovei

Un proiect iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) ar putea schimba complet harta administrativă a ţării şi, implicit, a regiunii de Nord-Est * municipiul Iaşi se va afla printre cei cinci poli regionali principali din România * totodată, iniţiativa legislativă va forţa comunele care nu îndeplinesc anumite criterii să se unească sub o singură unitate administrativ-teritorială, iar prefectul judeţului îi îndeamnă pe primari să consulte proiectul de lege * dacă până în 2025 oraşele cu populaţie scăzută nu bifează indicatorii ceruţi de MDRAP, ar putea fi întoarse la rangul de comună

Un proiect iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) aduce modificări substanţiale hărţii administrative a României. Prin noul act normativ, Guvernul intenţionează să reclasifice toate localităţile, ceea ce ar însemna împărţirea oraşelor în şapte categorii şi comunelor în două, în funcţie de anumite criterii de rang social. Acest demers aduce schimbări în sistemul de calcul al impozitelor locale şi simplificarea actului administrativ. Raportat la indicii noului proiect, municipiul Iaşi va fi unul dintre cei cinci poli regionali principali, alături de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova. Potrivit MDRAP, aceste cinci oraşe îndeplinesc mai multe condiţii: peste 250.000 de locuitori şi 400.0000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes naţional, minimum o universitate cu peste zece mii de studenţi sau cu specializare unică pe ţară, spitale de categoriile I şi II şi monoprofil cu nivel de competenţă înalt, Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare.

„Scopul legii în discuţie este de a reglementa statutul localităţilor din România şi de a le clasifica astfel încât să poată furniza un cadru pentru politici investiţionale cu impact pozitiv asupra nivelului de dezvoltare economico-socială. Actuala reglementare stabileşte ierarhizarea localităţilor pe baza unor criterii care sunt considerate depăşite de către legiuitor. Ţinând cont de faptul că legea este în dezbatere publică, sugerez domnilor primari sau persoanelor interesate să consulte proiectul de act normativ şi să transmită propunerile lor cu privire la noile reglementări”, a declarat prefectul Marian Grigoraş, pentru „Evenimentul Regional al Moldovei”.

 

Cum arată Moldova pe noua hartă administrativă

 

Din Regiunea Nord-Est, în grupa municipiilor considerate poli regionali secundari se numără Bacău, Botoşani, Piatra Neamţ şi Suceava, condiţiile fiind să aibă peste 100.000 de locuitori şi 300.000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes judeţean/supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, minimum o universitate, spitale de categoria III şi IV/V, minim o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic. În acest tablou, Vasluiul a fost evaluat la nivelul municipiilor poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional, fiind plasat în categoria celor cu peste 40.000 de locuitori şi 200.000 în aria funcţională, sedii ale administraţiilor judeţene, minimum o filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III şi IV/V şi instituţii de reputaţie judeţeană. Pe harta municipiilor şi oraşelor poli judeţeni secundari vor fi incluse Paşcani (Iaşi), Moineşti, Oneşti, Comăneşti (Bacău), Dorohoi (Botoşani), Roman (Neamţ), Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi (Suceava) şi Bârlad (Vaslui). Din zona de Nord-Est, municipiile şi oraşele centre urbane cu rol zonal sunt Săveni, Flămânzi, Ştefăneşti din judeţul Botoşani, Târgu Frumos şi Podu Iloaiei din judeţul Iaşi,Târgu Neamţ şi Bicaz din judeţul Neamţ, Vatra Dornei şi Frasin din judeţul Suceava, Huşi din judeţul Vaslui. Pe harta municipiilor şi oraşelor centre urbane cu funcţii specializate vor fi plasate oraşele Buhuşi, Slănic-Moldova, Târgu Ocna şi Dărmăneşi (judeţul Bacău), Bucecea (Botoşani), Hîrlău (Iaşi), Roznov (Neamţ), Salcea, Gura Humorului, Siret, Solca, Milişăuţi, Broşteni, Dolhasca, Cajvana şi Liteni (Suceava), Murgeni şi Negreşti (Vaslui).

 

Unificarea comunelor cu populaţie scăzută

 

Poate cea mai controversată parte din proiect vizează situaţia comunelor care populaţie scăzută. Potrivit proiectului, acestea vor avea la dispoziţie zece ani pentru a respecta termenii categoriei din care fac parte, iar în caz contrar s-ar putea uni cu cele învecinate într-o singură unitate administrativ-teritorială. „Dacă până la data de 31 decembrie 2025 comunele nu respectă dotările prevăzute în anexa (...), nu îndeplinesc indicatorii prevăzuţi la anexa (...) şi nu se unifică administrativ potrivit prevederilor (...), acestea se unifică administrativ, începând din data de 1 ianuarie 2026, cu alte unităţi administrativ-teritoriale învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege, potrivit unei proceduri aprobate de Guvern, prin hotărâre”, se precizează în proiectul de lege.

Procedura de unificare a comunelor va urma mai mulţi paşi, începând de la aprobarea hotărârilor de consiliu local prin care se iniţiază procesul de unificare administrativă, înaintate apoi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, stabilirea unităţilor administrativ-teritoriale care vor intra în procesul de unificarea administrativă, stabilirea noii denumiri a viitoarei unităţi administrativ-teritoriale, consultarea cetăţenilor prin referendum şi actualizarea limitelor administrativ-teritoriale, adoptarea unei hotărâri în acest sens din partea consiliilor locale implicate şi aprobarea unei legi care să ateste noua structură administrativ-teritorială.

 

Probleme pentru comunele convertite în oraşe

 

În proiectul de lege apare noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, majoritatea fiind acele comune transformate în oraşe prin Legea 83/2004. Această categorie trebuie să îndeplinească trei din patru indicatori: să aibă peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, mai puţin de 50% din totalul străzilor modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani şi peste 40% din populaţie cu domiciliu în satele aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ teritorială. Nicio localitate din judeţul Iaşi nu se află în această categorie, însă pe listă apar numele oraşelor Broşteni, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Dolhasca şi Solca din judeţul Suceava, Murgeni din judeţul Vaslui, Flămânzi, Ştefăneşti, Darabani şi Săveni, din judeţul Botoşani.

Acestea ar risca să se întoarcă la rangul de comună dacă la finele anului 2025 nu vor îndeplini criteriile legii, în majoritatea cazurilor înregistrându-se o scădere vizibilă a populaţiei în perioada 1990-2012. 

VEZI AICI PROIECTUL LEGISLATIV