Proprietarii de terenuri agricole necadastrate nu vor mai primi subvenţii

 

* Iaşul a semnat contracte de cadastrare în valoare de 6 milioane de lei, situându-se printre primele judeţe din ţară la numărul contractelor de prestări servicii semnate în vederea înregistrării cadastrale * deşi unele contracte au fost semnate încă din luna august 2017, lucrările de cadastrare nu au început nici până astăzi * şefii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi speră ca, până la finele acestui ani, lucrările să fie gata în proporţie de cel puţin 60% * proprietarii de terenuri agricole necadastrate nu vor mai putea primi subvenţii europene începând cu anul 2020

Judeţul Iaşi se află printre primele din ţară la numărul contractelor de prestări servicii semnate între unităţile administrativ teritoriale şi persoanele autorizate, din fonduri publice, în exerciţiul financiar 2017, în vederea realizării înregistrării sistematice (cadastru general), la nivel de sector cadastral. Datele publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că, în decursul anului trecut s-au semnat un număr de 81 contracte, cu o valoare totală de 5,8 milioane lei. La acest capitol, judeţul nostru este depăşit de Dolj (109 contracte), Olt (100 contracte) şi Teleorman (83 contracte).

14 comune „norocoase”

În judeţul Iaşi, la nivelul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi, contractele cu valoarea cea mai mare, respectiv 150.000 lei s-au semnat pentru comunele Aroneanu (2.500 de imobile şi o suprafaţă totală de 802 hectare), Bălţaţi (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 817 hectare), Costesti (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 1.106 hectare), Costuleni (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 1.944 hectare), Cozmeşti (2.521 imobile şi o suprafaţă de 950 hectare), Dobrovăţ (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 3.000 hectare), Dolheşti (2.500 imobile şi o suprafaţă de 970 hectare), Grozeşti (1.400 imobile şi o suprafaţă totală de 1.400 hectare), Lespezi (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 643 hectare), Mirosloveşti (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 723 hectare), Moţca (2.500 imobile şi o suprafaţă totală de 1.330 hectare), Tansa (2.500 imobile şi 1.310 hectare), Tătăruşi (2.500 hectare şi 789 hectare) şi Ţibăneşti (2.429 imobile şi 1.818 hectare).

În multe comune, lucrările nici nu au început

La polul opus, cele mai mici suprafeţe prinse în contracte de cadastrare sunt în comunele Ciurea, Grajduri, Mogoşeşti-Siret, Popricani, Probota, Şipote, Ţibana şi Ţuţora. Deşi semnate încă de anul trecut, o bună parte dintre contracte nu au fost onorate nici până acum. Edilii spun că fac informări periodice către OCPI Iaşi, iar raportările nu inidică niciun proces. „Noi am avut 500 de imobile cu o suprafaţă de 245 hectare. Contractul a fost semnat de noi în luna august, anul trecut, pe suma de 30.000 lei, pentru că atâţia bani am avut la dispoziţie pentru cadastrare. Am stabilit împreună cu colegii de la biroul de cadastru să facem anumite tarlale, pentru că înscrierea în cartea funciară trebuie să aibă elemente, titluri de proprietate. Doar cu adeverinţa de proprietate e mai greu, caci daca nu are validarea dreptului de proprietate a comisie judeţene poate fi opozabilă. Contractul s-a semnat în august şi nu s-a făcut încă nimic. Desigur, banii nu au fost plătiţi, aşteptăm prestarea serviciului, mai întâi. Noi am făcut recent o informare către OCPI, fără niciun progres la acest capitol”, a declarat Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea. Directorul OCPI Iaşi, Bogdan Şavlovschi spune că este vorba de câteva situaţii izolate şi speră ca, pe parcursul acestui an, mai mult de jumătate dintre lucrări să fie finalizate. „Sunt firme care au contract cu mai multe UAT-uri şi au stabilit un grafic de lucrări. Este greu să înceapă în toate comunele, în acelaşi timp. Cu mici excepţii, noi suntem în grafic cu contractele semnate anul trecut. Am avut o şedinţă cu primarii şi prestatorii, mai ales că anul acesta este unul important. Finanţarea este asigurată până în 2019, atunci fiind şi termenul limită pentru finalizarea acestor contracte de înregistrări sistematice. Noi sperăm ca până la sfârşitul anului să finalizăm cât mai multe UAT-uri, astfel încât cel puţin 60% din lucrări să fie gata anul acesta, iar diferenţa, în 2019”, a declarat Bogdan Şavlovschi, directorul OCPI Iaşi.

Cadastrarea, întârziată şi de faptul că multe terenuri... nu există

Proprietarii de terenuri agricole necadastrate nu vor mai putea primi subvenţii europene începând cu anul 2020, a declarat ieri europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European. Potrivit lui Buda, există fonduri europene puse la dispoziţia statelor membre pentru cadastrarea terenurilor, care se ridică la peste 365 milioane de euro, fonduri care ar trebui atrase şi de România. „Dacă nu vor fi cadastrate aceste terenuri, nu vom putea lua plăţile directe, sunt corelate unele cu celelalte. Din păcate, domnul Daea (ministrul Agriculturii – n.r.) nu a înţeles acest lucru şi chiar la audierea domniei sale, unde am participat şi eu, în Parlament, spunea că nu este aşa şi i-am spus regulamentele. Nici nu trebuie să facă mare lucru din fondurile naţionale, ci trebuie să ia banii din fondurile europene, pentru că sunt peste 365 milioane de euro care pot să fie alocaţi pentru acest proces de cadastrare”, a afirmat Buda.

Şi deputatul PNL Adrian Oros a declarat că procesul de cadastrarea gratuită a terenurilor, prevăzut în programul de guvernare al PSD-ALDE, este realizat doar în proporţie de o treime, punând sub semnul întrebării existenţa fondurilor necesare pentru finalizarea la timp a cadastrării. „La începutul guvernării, domnul Daea ne spunea că, ştim cu toţii, după 2020 nu se vor mai putea primi subvenţii pentru terenurile necadastrate şi că programul de guvernare al PSD cuprindea şi această măsură - cadastrarea gratuită a terenurilor. La această oră, din 9,5 milioane de hectare care sunt înregistrate pentru subvenţii, sunt cadastrate 3,033 milioane, deci doar o treime din suprafaţa pentru care se cer subvenţii este cadastrată. De aceea, i-am spus domnului ministru: Vă rog să le spuneţi oamenilor, să aveţi curaj, că statul român nu are banii să facă gratuit acest lucru şi să le cereţi agricultorilor să îşi facă pe banii lor această cadastrare, să se grăbească, pentru că din 2020 nu vor mai primi subvenţii”, a declarat Oros.
În opinia europarlamentarului Daniel Buda, cadastrarea terenurilor ar fi întârziată şi de faptul că o parte dintre terenurile pentru care se primesc subvenţii nu ar exista, în fapt.
Andrei DASCĂLU, Mircea RĂUŢU