Regiunea Nord-Est a luat grosul banilor europeni

Cele şase judeţe componente – Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vaslui - se menţin pe prima poziţie la nivel naţional din punctul de vedere al gradului de absorbţie * procentul de utilizare a fondurilor este de peste 70% * până la finalul anului ar putea ajunge la peste 90% * pentru perioada 2014-2020, ADNER va avea la dispoziţie 1,2 miliarde de euro

Conferinţa „Regio în Nord-Estul României - Misiune îndeplinită!”, desfăşurată ieri la Piatra Neamţ, s-a constituit într-un moment de bilanţ privind evoluţia Programului Operaţional Regional în zonă, organizatorii oferind, la final, şi repere privind finanţările ce urmează a fi lansate în noul exerciţiu financiar. Participanţii la evenimentul de ieri au avut ocazia să afle chiar de la coordonatorii investiţiilor o parte din rezultatele implementării REGIO în domeniile sănătate, eficienţă energetică şi restaurarea patrimoniului cultural.
Lecţii de finanţare europeană învăţate româneşte
Vasile Asandei, director general al ADRNE, o oferit şi câteva informaţii preluate de la şedinţa Comitetului de monitorizare a Programului Operaţional Regional 2007 -2013, care se va încheia la finalul anului. „Gradul de absorbţie la nivel naţional este în jur de 63% de utilizare a fondurilor REGIO, iar la nivelul Regiunii Nord-Est este peste 70%, reprezentând 493 de milioane de euro rambursate din alocarea pe regiune. Ne menţinem pe prima poziţie, iar acest lucru arată că ne-am făcut treaba bine şi va conta şi în implementarea următorului program 2014-2020”, a spus şeful ADR Nord-Est. El a precizat că în calculul gradului de absorbţie intră sumele efectiv rambursate de la Comisia Europeană.
Cauzele aplicării corecţiilor financiare
Cererile de plată au fost prelucrate, dar o parte nu sunt luate în calcul la gradul de absorbţie, deoarece fie sunt aferente unor proiecte care se află în cercetare la instituţiile de control ale statului şi sunt plătite din bani guvernamentali, urmând ca după clarificarea situaţiei lor să fie rambursate sumele de la CE, fie sunt cereri care au fost vizate de corecţiile financiare date pe diverse contracte. „Sperăm ca până la sfârşitul acestui an să avem un grad de absorbţie de circa 85%, urmând ca după prelucrarea tuturor documentelor aferente POR 2007-2013 să ajungă la peste 90%”, a completat Vasile Asandei.
Unul dintre aspectele importante de reţinut din exerciţiul 2007-2013 este cel legat de achiziţiile publice. Au fost multe corecţii aplicate beneficiarilor, lucru care a dus la diminuarea sumelor pe care ei le puteau primi. „Acum sistemul s-a maturizat. În ultima perioadă, Autoritatea de Audit ne-a confirmat că mai apar foarte puţine probleme legate de achiziţii, ceea înseamnă că am învăţat cum anume să le facem. Este de dorit ca şi pentru următorul exerciţiu toţi beneficiarii să-şi instruiască oamenii, să fie foarte atenţi la modul de realizare a documentaţilor de achiziţii, de atribuire a contractelor în aşa fel încât să nu mai avem corecţii financiare”, a spus Vasile Asandei. Şefii ADRNE sunt convinşi că experienţa dobândită în perioada 2007-2013, împreună cu lecţiile învăţate, cu modelele de bună practică, dar şi cu aspectele de îmbunătăţit, îi vor ajuta să aibă o abordare pragmatică asupra implementării POR 2014-2020. În noul program, suma alocată Regiunii Nord-Est se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de euro, adică 17,5% din totalul fondurilor.

Citeşte şi: Ediţie de colecţie la Zilele Municipiului

Ingrid CIOFOAIA

La Bruxelles a fost semnat, ieri, Programul Operaţional Regional 2014-2020, care are un buget total de 8,25 miliarde de euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul financiar al Uniunii Europene. Restul de bani, de 1,55 miliarde de euro, reprezintă contribuţia naţională pentru a finanţa investiţii în următoarele domenii: transfer tehnologic, dezvoltarea competitivităţii IMM-urilor, eficienţa energetică în clădiri publice şi rezidenţiale, dezvoltare urbană, patrimoniu cultural, infrastructura de transport rutier, valorificarea potenţialului turistic, infrastructura sanitară şi socială, comunităţi defavorizate din mediul urban, infrastructură educaţională şi cadastru.