Repetenţi la integrarea copiilor stranierilor

Stranierii sunt chemaţi acasă, însă România nu este pregătită nici măcar să le ajute copiii la şcoală * cartea românească este un chin pentru micuţii care şi-au început studiile peste hotare, iar acum sunt nevoiţi să le continue în ţară * toată povara cade pe umerii dascălilor, pentru că Ministerul Educaţiei şi implicit ISJ nu au programe de sprijinire educaţională a acestor copii 

Nimeni nu ştie cu exactitate câţi suceveni muncesc în străinătate. Prefectura a estimat că ar fi 100.000. Dintre aceştia aproximativ 2.500 sunt din comuna Bosanci. Cel puţin aşa ne-a spus Constantin Grosu, directorul şcolii din localitate. „Sunt foarte mulţi în Belgia, Italia, Franţa şi Germania. Noi avem 243 de copii care au un părinte sau ambii plecaţi în străinătate”, ne-a declarat directorul care este profesor de Educaţie Fizică şi Sport. Planurile făcute acasă de părinţi nu s-au potrivit cu cele de peste hotare. Sunt numeroase situaţiile în care mamele au născut în străinătate sau şi-au luat copiii de acasă şi i-au înscris la şcolile din diaspora, după care din varii motive au fost nevoite să-i retragă de la studii şi să-i trimită acasă. „Au revenit de unde au plecat. Din nefericire, pentru copiii care au început şcoala în străinătate şi acum trebuie să o continue în România, revenirea sau venirea, după caz, este dificlă”, a spus directorul. La şcoala din Bosanci sunt 8 astfel de cazuri, dar la nivel de judeţ, numai în acest an şcolar 250 de elevi au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate. Cererile au fost depuse la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ).
Învăţătorii şi profesorii fac voluntariat
Când s-au întors acasă, copiii stranierilor din Bosanci au început un proces de reintegrare. Ştiau cât de cât limba română, dar nu ştiau să scrie sau să citească. Au fost ajutaţi de învăţătorii şi profesorii şcolii, dar în regim de voluntariat. „Am avut doi fraţi care au revenit din Grecia la Bosanci, când au terminat clasa a III. Mama lor ni i-a prezentat în iunie, iar o învăţătoare cu suflet larg şi-a asumat responsabilitatea să-i pregătească pe perioada de vară, în aşa fel încât să ajungă să răspundă condiţiilor minimale cerute de curriculă. Copiii sunt acum în clasa a VII-a şi tot au probleme cu scrisul”, ne-a declarat Constantin Grosu. La nivelul Ministerului Educaţiei şi implicit a ISJ nu există un program de sprijinire educaţională a copiilor întorşi din străinătate, chiar dacă numărul acestora este în creştere. Povara şi responsabilitatea pregătirii lor pică pe umerii dascălilor de la clasă. „Este un fenomen cu care se confruntă şcoala. Nu avem programe speciale pentru pregătirea lor. Învăţătorul de la clasă poate să lucreze separat cu copilul în perioada de acomodare”, ne-a declarat Mariana Drumea, purtător de cuvânt al ISJ.
Oana ŞLEMCO

„Îi văd ca pe nişte copii dezrădăcinaţi. Ştiau ceva româneşte, pentru că vorbeau cu părinţii lor, nu ştiau mare lucru despre România. Dacă le spuneam de munţii Carpaţi, de Ştefan cel Mare, de Mihai Eminescu, săracii se uitau lung” - Constantin Grosu, directorul şcolii din Bosanci