Rromi „inventaţi” pentru bani europeni

Primarii din judeţ sunt arătaţi cu degetul pentru că au minţit în ceea ce priveşte numărul rromilor din comunitatea lor, în speranţa de atragere a fondurilor prin diverse programe * unii profesori au obligat elevii de naţionalitate română să semneze pe proprie răspundere că sunt de etnie rromă * legea în vigoare nu permite sancţionarea lor

Lipsa unei legi clare care să stabilească apartenenţa unui cetăţean român la etnia rromă a stârnit un val de reacţii în administraţia locală, cu privire la modul în care unele primării umflă numărul etnicilor pentru a beneficia de diverse finanţări. La nivel naţional, dar şi local, primarii au minţit în statistici, conştienţi de faptul că nimeni nu îi poate sancţiona. Reprezentanţii Prefecturii Iaşi, ai agenţiilor responsabile de angajări şi ai comunităţii rromilor au dezbătut ieri, 20 februarie, problemele cu care se confruntă minorităţile în procesul de integrare în societate. Aceştia au atras atenţia asupra legii permisive şi interpretabile în ceea ce priveşte angajarea rromilor şi statutul acestora. Nicio autoritate nu poate sancţiona falsul primăriilor, pentru că vina este doar una de natură morală şi aparţine celor care se declară rromi pe proprie răspundere. Un exemplu concret arată că, în cadrul unui proiect de after-school pentru rromi implementat prin Rroma Education Fund, au existat doar zece elevi rromi, iar restul până la 60 nu erau de această etnie. „Profesorii au convins copiii să-şi asume identitatea prin acel formular de grup ţintă, pentru că nu există niciun document legal care să ateste apartenenţa la o etnie. Ultimele proiecte pe fonduri norvegiene au fost accesate de primării care nu au avut niciodată rromi, dar au făcut un grup de iniţiativă local de 30 de persoane şi a fost o asumare pe proprie răspundere în care au declarat că sunt rromi, deşi noi ştim că nu sunt”, a declarat Elena Motaş, consultant în cadrul Asociaţiei Partida Rrromilor.

Numărul exact al rromilor angajaţi la nivelul judeţului Iaşi este o altă necunoscută pentru administraţia locală. Potrivit celor responsabili cu astfel de date vina este, din nou, a sistemului. „La nivelul judeţului Iaşi lucrăm cu 11.300, alţii spun 30.000, deci trebuie să fie clarificat un astfel de aspect. Înţeleg că datele statistice nu sunt şi cele reale. Noi nu avem niciun fel de problemă în a ne implica alături de celelalte instituţii, însă atrag atenţia că nu pot fi făcute statistici în care să putem spune câţi rromi sunt angajaţi în judeţul Iaşi. Ne este interzis să întrebăm angajatorul aceste amănunte, pentru că angajarea nu ţine cont de criteriile etnice”, a declarat George Andrei Albulescu, directorul Institutului Teritorial de Muncă Iaşi.

Coadă la Prefectură pentru „pensiile Holocaustului”

În context, sute de rromi au călcat pragul Prefecturii Iaşi în ultimele săptămâni după ce au aflat că Germania acordă o pensie pentru etnicii care au supravieţuit Holocaustului. Concret, aceştia cer bani de la stat pentru a plăti avocaţi, iar mai apoi să se poată judeca cu statul german. Pensia pe care aceştia o pot primi din partea Germaniei este cuprinsă între 25 şi 200 de euro. „Este o isterie naţională în ceea ce priveşte numărul mare de dosare depuse pe urma îndrumărilor unor lideri, care sunt nefondate şi nu au legătură cu cerinţele. Pensiile se acordă supravieţuitorilor, soţilor sau soţiilor supravieţuitori, căsătoriţi legitim. Este o mare problemă aici, pentru că, în ultima perioadă, o mulţime de rromi au început să se căsătorească nelegitim, de când cu programul 200 euro, căsătorii recunoscute doar în sânul comunităţii”, a declarat Elena Motaş. Potrivit acesteia, la nivelul judeţului Iaşi sunt în jur de 30 de rromi eligibili pentru aceste „pensii”, iar o treime din ei trăiesc în Ciurea. „Toată lumea s-a alarmat şi au făcut documentaţia pentru pensiile Holocaustului, dar în realitate avem puţine persoane care au fost deportate din Transnistria şi care sunt eligibile pentru pensie. Noi avem şapte - opt persoane în comunitatea noastră, care îndeplinesc condiţiile pentru această pensie”, a declarat, la rândul său, bulibaşa din Ciurea, Ferdinand Stănescu. Andrei DASCĂLU