Ruperea barajului Stânca-Costeşti ar produce inundaţii până la Galaţi

Administraţia Bazinală a Apelor Prut-Bârlad a înaintat Prefecturii Iaşi un document cu măsuri pentru reducerea riscului la inundaţii * al doilea baraj ca mărime din ţară se află la Stânca – Costeşti, iar dacă acesta s-ar rupe apele ar înghiţi tot până la Galaţi * ABA Prut-Bârlad este aproape de implementarea a trei mari proiecte, însă nici unul nu ar putea stopa efectele produse de ruperea barajului

Potrivit hărţii de risc la inundaţii cu probabilitate de apariţie medie o dată la o sută de ani, zona de risc cea mai mare se întinde pe aproape toată suprafaţa estică a municipiului Iaşi, din cartierul Dancu până în intersecţia din Podu Roş şi o porţiune din cartierul Dacia, zona de traversare a râului Bahlui, la vest. Acesta este semnalul de alarmă tras de Administraţia Bazinală a Apelor (ABA) Prut-Bârlad, care a prezentat Prefecturii Iaşi planul de măsuri pentru reducerea riscului de inundaţii. Instituţia de administrare a apelor este aproape de finalizarea a trei proiecte, însă nici unul nu ne poate feri, în totalitate, de inundaţii. „Barajul de la Stânca-Costeşti este al doilea ca mărime din ţară. Chiar dacă nu pare atât de mare, are o capacitate maximă de retenţie de 1,4 milioane metri cubi. Dacă s-ar rupe, apele ar inunda totul, până la Galaţi”, a declarat Petru Avram, directorul ABA Prut-Bârlad.

Lucrările pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad au o valoare totală de 231.934.218 lei. Proiectul include realizarea unor poldere pe râul Bahlui amonte şi aval de localitatea Podu Iloaiei, acumulări nepermanente pe râurile Bahluieţ şi Probota amonte de localitatea Târgu Frumos şi regularizarea râului Bahlui în municipiul Iaşi. Investiţia este finalizată în proporţie de 93%, singura ramură la care încă se mai lucrează este cea privind acumulările. „Proiectul are o însemnătate deosebită în comunităţile riverane din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, vizând protejarea zonelor cu risc ridicat la inundaţii prin atenuarea daunelor economice, sociale şi de mediu, favorizând dezvoltarea sigură a localităţilor. Pentru populaţia din comunităţile situate în zonele de risc ale bazinului râului Bahlui, măsurile proiectului vor oferi un timp de avertizare a inundaţiilor de 3-4 ore. Pagubele evitate sunt în valoare de peste 302 milioane lei”, a mai precizat Petru Avram.

Un alt proiect implementat prin ABA Prut-Bârlad este WATMAN – Sistem informaţional pentru managementul integrat al Apelor în Spaţiul Hidrografic Prut-Bârlad, având o valoare de 26.889.306 lei şi incluzând amplasarea unui număr de 20 de staţii automate pe raza judeţului „Obiectivul principal al proiectului, realizat în proporţie de 97%, îl constituie îmbunătăţirea monitorizării integrate a apelor, privind evaluarea şi evoluţia resurselor de apă şi urmărirea şi caracterizarea comportării în exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi efectelor acestora în utilizarea şi valorificarea resurselor de apă”, mai spun reprezentanţii ABA Prut-Bârlad.

 

Proiect cu ucrainienii împotriva inundaţiilor

 

Al treilea proiect, în valoare de 9,3 milioane euro este East Avert, pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare Prut şi Siret, prin punerea în aplicare a unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate. Proiectul se derulează prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova. „Nu a fost uşor să obţinem finanţare pentru acest proiect, pentru faptul că o parte din lucrări au fost făcute pe teritoriul Ucrainei, în afara Uniunii Europene. Argumentul a fost că de acolo izvorăşte Prutul, şi este esenţial să urmărim şi să ştim dinainte care sunt calamităţile ce pot porni de la bază. Proiectul înseamnă instalarea a 26 staţii automate, din care două pe teritoriul României, 6 centre de prognoză, din care trei în România şi lucrări de îmbunătăţire a funcţionalităţii Complexului Hidrotehnic şi Barajului Stânca-Costeşti”, a încheiat Petru Avram. 

 

Vezi raportul care ar trebui să le dea fiori reci ieşenilor şi autorităţilor