Scenarii de groază în cazul unei calamităţi

 Un raport de analiză a riscurilor în judeţul Iaşi descrie scenarii de groază în cazul unor calamităţi, fie că e vorba de inundaţii, secetă, cutremure, revărsări de ape ori alunecări de teren * documentul, întocmit de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pe anul 2016, arată că, în cazul ruperii Barajul Stânca – Costeşti, spre exemplu, apele ar putea înghiţi tot, până în municipiul Iaşi * regimul hidrografic existent al judeţului poate produce fenomene cu consecinţe catastrofale, spun experţii, în condiţiile în care multe dintre baraje sunt construite doar din pământ * în judeţul Iaşi, în prezent, mai puţin de un sfert dintre iazurile săteşti prezintă siguranţă la exploatare

Un plan de analiză a riscului şi măsurilor împotriva calamităţilor lasă fiori rece pe spatele ieşenilor. Câteva scenarii puse pe hârtie de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă arată cât de slab sunt pregătite autorităţile locale în caz de viituri. Dacă cele şase acumulări şi baraje de pe raza ori din apropierea judeţului Iaşi ar înregistra deversări, s-ar inunda peste 60.000 de hectare. Cifra populaţiei sinistrate s-ar ridica, în acest caz, la aproximativ 25.000 de oameni, jumătate din aceştia fiind identificaţi lângă râul Prut, pe sectorul Trifeşti - Gorban şi albia Bahluiului, pe raza municipiului Iaşi. Raportul arată că barajul Stânca - Costeşti, amplasat pe râul Prut, pe raza comunei Ştefăneşti, din Botoşani, construit din beton şi parţial din pământ, are o capacitate maximă de retenţie de 1,4 miliarde metri cubi şi un debit maxim de evacuare de doar 700 metri cubi pe secundă. În situaţia în care barajul nu face faţă inundaţiilor, ar fi calamitate 2.500 de hectare teren în lunca Prut-Jijia, între localităţile Gorban şi Grozeşti, iar în ipoteza unor viituri şi pe râul Jijia, suprafaţa inundată creşte la 4.000 hectare. „În această ipoteză, datorită nivelurilor ridicate pe râul Prut, care blochează scurgerea apelor Jijiei, se produc inundaţii pe întreaga albie majoră a acesteia, fiind afectate încă aproximativ 16.000 hectare, până la localităţile Vlădeni - Andrieşeni. Timpul mediu de propagare a viiturii între Ştefăneşti şi Bivolari este de 13 ore, la Ungheni de 36 de ore, la Colţul Cornii de 61 de ore, iar la Grozeşti, de 65 de ore. În situaţii deosebite, în cazul ruperii barajului Stânca - Costeşti, prin înmuierea şi antrenarea pământului, s-ar produce, în aval, inundaţii catastrofale cu consecinţe grave, prin ruperea digurilor de apărare a incintelor Trifeşti - Sculeni, Sculeni - Ţuţora şi Ţuţora - Gorban, fiind afectată o suprafaţă de 38.000 hectare, împreună cu localităţile situate în albia majoră a râurilor Prut şi Jijia, până la Andrieşeni şi Bahlui, până la Iaşi”, spun cei care au întocmit raportul de risc.

De asemenea, acumularea Pârcovaci, amplasată pe râul Bahlui, la aproximativ 6 km în amonte de oraşul Hîrlău, are o suprafaţa la nivelul normal de retenţie de 90 ha şi un volum de 6 milioane metri cubi, volumul total fiind de 14,5 milioane metri cubi. În cazul producerii unei avarii la această acumulare, sunt afectate localităţile Pârcovaci, obiectivele social-economice din zona Lunca a oraşului Hârlău, 10 gospodării şi 240 ha teren arabil de pe raza comunei Scobinţi, 20 gospodării şi 350 hectare teren arabil de pe raza comunei Cepleniţa, 10 gospodării şi 400 hectare teren arabil de pe raza comunei Cotnari, precum şi reţeaua de căi de comunicaţii existentă în zonă.

 

80% din acumulările de apă sunt nesigure

 

În cazul unei avarii de apă la acumularea Tansa - Belceşti sunt afectate gara CFR Belceşti, linia de cale ferată Iaşi - Hârlău, un număr de 300 de gospodării, staţia de alimentare cu apă a SC ApaVital SA, staţia de 110kW de pe teritoriul comunei Belceşti, precum şi obiectivele social-economice amplasate în zonele de luncă aflate pe teritoriul comunelor Erbiceni şi Podul Iloaiei. De asemenea, s-au luat în calcul şi eventualele pagube înregistrate în cazul cedării acumulării Hălceni, din comuna Vlădeni. „În cazul producerii de avarii la această acumulare, sunt afectate suprafeţe de teren şi gospodării din cumuna Vlădeni, ferma piscicolă Vlădeni, iar pe teritoriul comunei Ţigănaşi sunt afectate circa 1.500 hectare fâneaţă şi păioase”, se arată în raport. Consecinţe severe poate avea o eventuală avarie la acumularea Podu-Iloaiei, amplasată pe râul Bahluieţ. În cazul producerii unei catastrofe la această acumulare, sunt afectate ferma piscicolă Podu-Iloaiei, 300 gospodării, 700 hectare teren arabil, gara CFR Podu Iloaei, precum şi alte obiective social-economice aflate în localităţile Podu Iloaiei, Leţcani şi în cartierele Păcurari şi Dacia, din municipiul Iaşi.

În anul 2010, pe cursul de apă a Siretului s-a înregistrat recordul absolut de debit în judeţul Iaşi, de 2.049 metri cubi pe secundă. la staţia din Lespezi. şi tot aici, în 2008, s-a măsurat un debit de 1.855 metri cubi pe secundă. O situaţie deosebit de precară, spun experţii, o constituie administrarea iazurilor săteşti. În prezent, în judeţul Iaşi, din 1.617 hectare de iazuri deţinute de 52 consilii comunale locale, doar 318 hectare prezintă siguranţă în exploatare, reprezentând 19,7%, restul nefiind adecvate pentru utilizare. Astfel, 11,6% au o stare medie, 35,8% au o stare rea, iar 32,2% sunt rupte, transformate adesea în islaz sau chiar luate în cultură. „Pe teritoriul judeţului Iaşi, producerea inundaţiilor se datorează atât revărsării unor cursuri de apă, cât şi scurgerilor de pe versanţi, pentru combaterea cărora au fost realizate 182,2 km regularizări ale cursurilor de apă, 256,5 kilometri diguri, 17 acumulări cu rol de apărare şi şase poldere apărări de maluri”, asigură reprezentanţii Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

 

Zonele în care pământul fuge de sub case

 

Cele mai afectate zone de fenomenul alunecărilor de teren sunt pe versanţii cu pante accentuate din lungul Coastei Bârnova - Voineşti - Strunga, pe abrupturile de la nord de Tg. Frumos - Cucuteni - Hârlău - Deleni, Deleni - Tg. Frumos (teritorii mai mari de 2.000 hectare), Aroneanu, Belceşti, Brăeşti, Comarna, Costuleni, Cotnari, Dagâţa, Dolheşti, Dumeşti, Lungani, Mironeasa, Popeşti, Răducăneni, Schitu-Duca, Scobinţi, Sineşti, Tansa, Tomeşti, Ţibana, Ţibăneşti, Iaşi, Hârlău, toate cu terenuri între 1.000-2.000 hectare şi A.I. Cuza, Bălţati, Bârnova, Bivolari, Bosia, Butea, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Goldeşti, Gorban, Heleşteni, Holboca, Ipatele, Lespezi, Mădârjac, Miroslava, Mirosloveşti, Moşna, Moţca, Podu Iloaiei, Romaneşti, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, Tătaruşi, Ţigănaşi şi Ţutora, cu terenuri predispuse alunecărilor între 100-500 hectare. „Alunecările de teren se manifestă preponderent în lunile ianuarie - martie, fie prin reactivarea unor alunecări vechi, fie prin apariţia altora noi şi au ca efect distrugerea şi afectarea terenurilor agricole, locuinţe şi anexe gospodăreşti şi căi de comunicaţii”, explică experţii. De asemenea, zonele predispuse secetelor repetate sau prelungite sunt Podu Iloaiei - Vlădeni, Probota – Hîrlău şi Ţibana - Ţibăneşti. 

 

Vezi si raportul devastator întocmit de Camera de Conturi: Gunoiul de sub preşul spitalelor