Seceta a pârjolit Moldova

Lipsa ploilor din ultimele luni ar putea compromite culturile * cele mai afectate sunt cerealele păioase * pentru ca plantele să-şi revină este nevoie de precipitaţii de lungă durată şi de intensitate medie * la Vaslui, deficitul de apă din sol este de 70 de litri/mp * probleme sunt în toate judeţele regiunii

Culturile agricole din cea mai mare parte a Regiunii de Nord-Est sunt grav afectate de secetă, ploile răzleţe căzute săptămâna trecută fiind insuficiente pentru ca agricultorii să iasă din impas. Specialiştii spun că pentru salvarea suprafeţelor cultivate este nevoie de ploi de lungă durată şi de intensitate medie, cele torenţiale putând produce pagube mari. Oamenii se gândesc cu groază la ceea ce va urma, spun că nu mai au cu ce hrăni animalele şi se aşteaptă la scumpiri ale alimentelor. „Ştim cu toţii cum sună vorba din popor: «Nu plouă în mai, nu mănânci mălai». Din păcate, cam aşa e. Atâta muncă în zadar, atâţia bani cheltuiţi. Fântânile seacă, hrana pentru animale se împuţinează”, spune disperată Constanţa Enea, din Vaslui.
Pierderi substanţiale
Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Vaslui susţin că probleme sunt în tot judeţul. În urma semnalelor primite de la producătorii agricoli şi a deplasărilor specialiştilor în teren se constată o evoluţie necorespunzătoare a plantelor pentru această perioadă provocată de deficitul de apă din sol, care este şi de 70 de litri pe metrul pătrat, în unele locuri. „Culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut suficient, în lanurile de cereale păioase observându-se fenomenul de uscare, cu consecinţe asupra producţiilor din acest an agricol. Aceste culturi nu mai pot asigura producţii economice, iar, în condiţiile în care în următoarele zile nu se înregistrează precipitaţii însemnate cantitativ, situaţia se va agrava şi mai mult”, a declarat şeful direcţiei, Gigel Crudu. Pe lângă micii producători, care se roagă pentru un strop de ploaie, de seceta puternică sunt afectaţi şi marii fermieri. Ei au culturile asigurate, dar tot vor înregistra pierderi substanţiale. Cele mai afectate de secetă sunt grâul, orzul, orzoaica, rapiţa, porumbul, floarea soarelui, soia şi sfeclă de zahăr.

Citeşte şi: Sătenii din Pungeşti se reîntorc la agricultură

70% din suprafaţa agricolă este afectată
Şi fermierii din Neamţ, Bacău, Botoşani, Suceava şi Iaşi au început să se uite tot mai insistent spre Cer şi să aştepte o binecuvântată ploaie. La Botoşani, de exemplu, aproximativ 70% din suprafaţa agricolă este afectată de lipsa precipitaţiilor, iar din cele 400.000 de hectare de teren arabil din judeţ, doar 2.000 sunt irigate. În schimb, la Bacău, din 23.000 de hectare câte se irigau înainte, în prezent se udă cel mult 200 de hectare. Pe lângă cerealele păioase, afectate sunt şi culturile de grădină, horticultorii care nu au sisteme de irigaţii fiind deja extrem de îngrijoraţi că nu vor reuşi nici măcar să recupereze banii investiţi în culturi. Ritmul de creştere a plantelor este destul de lent, iar cele care au fost semănate în afara perioadei optime nu reuşesc să răsară, ori au o răsărire neuniformă. Cea mai severă secetă din ultimul deceniu a fost în 2011. Atunci nu s-au înregistrat precipitaţii mai bine de şase luni.
Grupaj realizat de Lucia HACMAN

„Suntem terminaţi dacă nu plouă! Porumbul este mic şi are nevoie urgent de apă, altfel nu se face nimic. Ar trebui să plouă cel puţin o săptămână ca să îşi revină culturile“ - Constantin S., fermier din judeţul Iaşi

Protopopul de Botoşani, preotul Lucian Leonte, a oficiat aseară, la Mănăstirea Popăuţi, o slujbă de aducere a ploii. Preoţii şi credincioşii au mers într-o procesiune până la mănăstire, iar la biserici s-au tras clopotele.