Terifiant! Mâncaţi de ploşniţe în blocurile Primăriei

Apartamentele chiriaşilor Primăriei Iaşi, din blocurile sociale şi ANL din Grădinari, sunt invadate de ploşniţe * de disperare, oamenii şi-au aruncat la gunoi parte din mobilă şi alte lucruri, dar nu au putut scăpa de aceste insecte care au apucat să bage în spital mai mulţi chiriaşi * cei care nu au ploşniţe în lucrurile casnice au gândaci în pereţi * inspectorii de zonă ai DAPPP şi Termoservice cunosc această situaţie încă din primăvară, dar conducerea celor două instituţii s-a declarat surprinsă la auzul veştii

Sute de familii de chiriaşi ai Primăriei Iaşi, care locuiesc în apartamentele sociale şi ANL din zona Grădinari întâmpină de jumătate de an o situaţie care pare fără ieşire. Ploşniţele le-au invadat mobila, hainele, jucăriile copiilor şi lenjeriile, iar o soluţie pentru a scăpa de invazia acestor insecte nu s-a găsit nici acum. „Ploşniţele astea au fost depistate prima oară în paturi, în mobilă. Problema, la noi în cartier, este de astă vară, dar de abia acum două săptămâni au venit cei de la Termoservice. Doamna Milica Dobre, responsabila de sector de la Termoservice, ştia de astă vară de această situaţie. Când am fost joia trecută (10 noiembrie, n.r.), au spus că vineri au şedinţă în cadrul Termoservice şi o să se pună în discuţie şi problema noastră. Miercuri (16 noiembrie, n.r.), când am fost să achit, am întrebat-o pe contabilă dacă este vreo veste pentru noi, dacă s-a luat vreo decizie, dacă deratizează sau nu, şi nu am primit nicun răspuns. Cei de la DAPPP şi Termoservice îşi aruncă responsabilitatea de la unul la altul”, a declarat Nicoleta Ivaşcu, una dintre chiriaşele din blocurile contaminate din Grădinari.
„Dacă era vreo invazie sau chiar s-ar fi, nu văd de ce nu am fi acţionat şi reacţionat”
Pentru a exprima cât se poate de fidel ignoranţa şi nepăsarea conducerii societăţii de administrare a imobilelor din municipiul Iaşi, în data de 15 noiembrie, imediat după şedinţa de Consiliu Local la care au participat directorii Termoservice, reporterii „Evenimentul regional al Moldovei” i-au întrebat pe aceştia ce măsuri au stabilit pentru stârpirea invaziei din blocurile pe care le administrează în Grădinari care, paradoxal, sunt dispuse peste stradă de sediul central al societăţii. „Acele blocuri sunt administrate de noi, dar nu am niciun semnal... Poate are Alin (n.r. Alin Aivănoaie, directorul adjunct al Termoservice)... Ai auzit de vreo invazie de ploşniţe la ANL-urile din Grădinari? Poate ştii tu, că eu nu ştiu nimica”, l-a întrebat Ciprian Chiriţa, directorul executiv al Termoservice, pe subalternul său care, la rândul său, a încercat la fel de stângaci să iasă din situaţie. „Acum, în sezonul ăsta rece s-a întâmplat? Dacă era vreo invazie sau chiar s-ar fi, nu văd de ce nu am fi acţionat şi reacţionat”, a declarat, profund academic, Alin Aivănoaie. Simţind că au dat-o amândoi cu bâta în baltă, Ciprian Chiriţa a încercat să se lege măcar de un fir cauzal, aruncând, în cel mai mioritic mod, pisica pe umerii Letiţiei Palaga, responsabila cu patrimoniul Iaşului, căruia îi sunt subsumate şi aceste blocuri din Grădinari. „DAPPP nu se ocupă de dezinfecţie, dar în momentul în care eu solicit, eu ca locatar solicit proprietarului, eu dacă stau în chirie, solicit - dom proprietar am o problemă!, proprietarul face comandă când vrea... Nu ştiu nimic, nu ştiu nimic, doar dacă...”, a răspuns, într-o bâlbăială de zile mari, şeful Termoservice.
Şefi de instituţii, ţinuţi în ignoranţă de către proprii subalterni
Deoarece, razant de fuga de responsabilitate a şefilor Termoservice, tocmai trecea directoarea DAPPP, reporterii „Evenimentul Regional al Moldovei” i-au adresat aceeaşi întrebare răscolitoare - „Este sau nu vreo invazie de ploşniţe în blocurile din Grădinari? „Staţi să întreb, da eu nu am văzut, că toată corespondenţa trece pe la mine. Dacă o fi fost vreo sesizare telefonică, doar, să fi fost, ştiţi, dar eu nu ştiu...”, a fost introul şefei DAPPP. După ce şi-a contactat şefa de serviciu, Letiţia Palaga a revenit asupra subiectului la fel de dezinformată. „Poate că la Termoservice ştiu ceva, că ei se ocupă de dezinsecţii, deratizare şi altele... Ei au calitatea de administratori şi pot contracta firme de dezinsecţie. Dacă era înregistrat ceva oficial la noi, ştiam şi eu”, a declarat Letiţia Palaga. Practic, ori aceşti şefi ai unor instituţii cheie pentru funcţionarea Iaşului sunt ţinuţi în ignoranţă de către proprii subalterni, ori încearcă să ascundă sub preş unele probleme foarte grave cu care se confruntă cei pe care trebuie să-i reprezinte. Potrivit locatarilor din Grădinari, pentru a scăpa de aceste ploşniţe ar trebui ca toată suflarea din blocurile Primăriei să se poată muta câteva zile în alte părţi, timp în care apartamentele şi spaţiile tehnice ale blocurilor să fie dezinfectate în masă.

Aceste blocuri de locuinţe au fost date în folosinţă în vara anului 2010

Oameni internaţi în spitale din cauza focarului de infecţie
Potrivit lui Bogdan Pitaru, preşedintele unei asociaţii de nevăzători din Iaşi, locatar la rândul său într-unul din aceste blocuri, la apartamentul 8 din blocul nr. 8 locuieşte o familie cu un copil cu dizabilităţi, pe care în vara acestui an a fost nevoită să-l interneze în spital, din cauza acestor insecte. „Aceste ploşniţe sunt mici, precum puricii, dar foarte periculoase. Eu am aflat cu stupoare de la Termoservice că ei au luat la cunoştinţă de situaţia asta, încă din mai-iunie, şi au mers închis, s-o spun pe româneşte. Nu au avertizat locatarii care nu aveau ploşniţe, ca să-şi ia măsuri de prevedere, să fi pus afişe la blocuri...”, a spus Bogdan Pitaru.
Şi-au aruncat mobila la gunoi, ca să scape de „creaturile vampirice”
Din cauza focarului de ploşniţe de care nu mai scăpa, ajuns la exasperare, un locatar din blocul nr. 9, şi-a aruncat canapeaua la gunoi deoarece nu mai putea scoate ploşniţele din ea. „A făcut deratizare de câteva ori şi tot nu a scăpat de ploşniţe, aşa că omul şi-a aruncat canapeaua la gunoi. La fel a procedat o familie din Braşov, care a aruncat absolut tot din casă, în afară de un ursuleţ al fetiţei. Două luni de zile au stat cu chirie, cât s-a făcut deratizarea apartamentului, au cumpărat altă mobilă şi la două săptămâni după ce s-au mutat din nou în casă, toate canapelele şi hainele erau pline de ploşniţe, de la ursuleţul acela. Nu vom scăpa nici noi uşor de astea, dar măcar să vină cineva să ne ajute, dacă tot suntem administraţi de o societate care mai ia şi bani”, a spus Bogdan Pitaru. Potrivit acestuia, la blocurile 9 şi 12 a fost focar de infecţie în mai toate apartamentele. ?n lipsa unei reacţii a autorităţilor, oamenii au trecut la verificări pe cont propriu şi la contractarea unor firme de dezinsecţie, dar în aceeaşi măsură în care nu au reuşit identificarea cauzei, nu au reuşit nici să scape de aceste insecte. „Vecina de deasupra mea este o doamnă în vârstă de care, credeţi-mă, îmi este milă, cât îi este de rău de la toxicul ăla pe care i l-au dat în casă. A chemat două firme de deratizare şi este foarte toxică soluţia aia. A plecat două săptămâni de acasă pentru că nu poate dormi cu capul pe buretele ăla care e îmbibat... Am vrea şi noi să vină cineva dintre administratorii blocurilor şi să ne spună măcar care e sursa acestui focar, pentru că la oameni în case este curat. Nu ştim de unde au ajuns aceste ploşniţe în casele noastre”, a mai spus Nicoleta Ivaşcu.
„Ca să scăpăm de gândaci, trebuie să demolăm pereţii”
Ca şi cum aceste ploşniţe nu ar fi fost de ajuns pentru coşmarul de zi şi noapte al acestor oameni, în alte apartamente din scările blocurilor ANL din Grădinari, pereţii sunt „blindaţi” de gândaci. „Noi nu avem ploşniţe, cum am auzit că sunt la vecini, dar avem gândaci, de mai mulţi ani. Nu cred că o să scăpăm vreodată de ei, pentru că sunt cu miile între pereţii portanţi şi cei falşi. Între aceşti pereţi există despărţituri în care aceşti gândaci se reproduc şi nu o să scăpăm niciodată de ei decât dacă dărmăm pereţii”, a declarat un locatar de la blocul nr. 9 din Grădinari. Potrivit oamenilor, aceste insecte eclozează între pereţi, acolo unde există furnicare de gândaci, iar la adăpostul întunericului se răspândesc prin locuinţele oamenilor, spre spaima acestora. Pendulând între „horror” locativ şi „error” administrativ, este de mirare că aceşti oameni nu au fost invadaţi până acum şi de alte lighioane, dat fiind lipsa totală de preocupare a Primăriei pentru ce drame se petrec în propriile locuinţe. Nelu PĂUNESCU

O ploşniţă - femelă depune zilnic între unul şi 12 ouă. Pe parcursul vieţii, femela depune 200-300 de ouă. Acestea sunt prinse şi lipite în locul de clocire (crăpături, pe haine, draperii sau în spatele tablourilor) printr-o secreţie solubilă în apă. Ploşniţele de pat trec prin cinci stadii larvare. După fiecare năpârlire, larvele trebuie să se hrănească cu sânge. În acest sens, ele preferă sângele de om, negăsind din prima un vas de sânge, ceea ce duce la încercări repetate, care lasă o serie de urme de înţepături pe piele. Persoanele sensibile fac, în urma înţepăturilor, un fel de urticarie şi au o senzaţie intensă de mâncărime în acele zone. Aceste simptome sunt cauzate de o secreţie anticoagulantă, pe care ploşniţa o injectează când înţeapă. Prin scărpinat, locul înţepăturii se poate infecta. Ploşniţa de pat poate transmite, de asemenea, şi hepatita B. Pe lângă aceasta, s-a mai constatat la ploşniţe şi prezenţa altor viruşi, printre care şi hepatita C.