Termopanul bate alarma pentru dezastre VIDEO

Autorităţile au activat ieri sistemul de alarmare în caz de dezastre, pentru a testa reacţia ieşenilor * exerciţiul are loc în aceste zile la nivel naţional, pentru ca, în cazul unui dezastru, populaţia să poată fi înştiinţată repede * dacă pentru ieşenii care s-au aflat pe stradă mesajul a fost auzit în mod clar, pentru cei aflaţi în case, acesta a fost aproape imperceptibil  

Sirenele care anunţă situaţiile de urgenţă au fost testate ieri, între orele 10.00 şi 15.00, în municipiul Bucureşti şi în 13 judeţe, printre care Iaşi, Braşov, Neamţ, Buzău, Prahova şi Suceava. Exerciţiul de alarmare a populaţiei privind posibile situaţii de mare risc a început la nivel naţional marţi, când sirenele au sunat în judeţele Brăila, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Tulcea şi Vrancea, şi se va încheia mâine.
La Iaşi, sirenele au sunat la scurt timp după ora 10.00, cu mesajul pentru dezastre, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauze de zece secunde între ele.
Anunţul de testare a sirenelor a fost făcut de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pe pagina de Facebook, cu îndemnul „#SHARE ca să nu fim luaţi prin surprindere”.

Se aude doar cu geamul deschis
Mulţi dintre ieşeni sunt de părere că aceste sisteme de alarmare nu sunt atât de eficiente pe cât se aştepta. Deşi unii se aşteptau ca sunetul emis să fie suficient de puternic şi sesizabil în toate zonele municipiului, acest lucru nu s-a întâmplat. „Eu, care stau în Copou, la cămin, a trebuit să deschid geamul ca să pot auzi. În cazul unui dezastru ar trebui să aştept să mă anunţe cineva de afară?!”, a declarat un student ieşean. O altă problemă ridicată de ieşeni este aceea că oamenii ar trebui informaţi mult mai bine de către autorităţi. „E foarte bine că se fac aceste exerciţii pentru verificare şi prevenire, dar acest lucru ar trebui mult mai bine prezentat oamenilor. Eu sunt bătrân şi ştiu ce trebuie să fac în caz de viituri, dar tinerii nu au de unde şti! Astăzi au pornit sirenele, dar câţi ştiu ce trebuie să facă când le aud?!”, a declarat un pensionar ieşean.
Ieşenii care se aflau în case la ora exerciţiului de alarmare susţin că sirenele abia s-au auzit, mai ales din locuinţele dotate cu geamuri termopan. „Citisem în presă că astăzi (n.r. - ieri) va suna alarma şi chiar aşteptam ca acest lucru să se întâmple. Însă, atunci când s-a întâmplat, a fost puţin diferit de cum mă aşteptam. Am auzit alarma, însă a fost un sunet care se integra uşor în zgomotul de fundal şi care putea fi ignorat uşor. Am auzit doar pentru că aveam gemul deschis, după ce am închis geamul şi am pornit televizorul, alarma nu s-a mai auzit deloc. Îmi aduc aminte că, în trecut, când pornea alarma, era un sunet foarte puternic, care acoperea orice alt zgomot”, a declarat, intrigată, o ieşeancă.
La fel au susţinut şi alţi locuitori ai Iaşului. „Prima oară am crezut că este un claxon de maşină. Din spatele termopanelor, sunetul abia se aude. Când am deschis geamul am desluşit mai bine sunetul prelung şi am dedus că ar fi vorba despre o sirenă de alarmare. Dacă nu auzeam la ştiri despre asta, probabil că o ignoram total”, ne-a spus Dan C., locuitor din zona Alexandru cel Bun. „Exerciţiul acesta îmi aduce aminte de perioada comunismului, când elevii erau instruiţi în şcoli şi noi - în fabrici - despre ceea ce trebuie să facem în cazul unui atac. Pe atunci, însă, ne erau indicate şi buncărele în care puteam să ne ascunde, acum sirena urlă şi noi murim... că habar n-ai încotro să te duci pentru a te ascunde”, a spus Maria M., pensionară surprinsă de sirene la cumpărături.

Alarme avem, ne mai trebuie adăposturi
În ciuda celor relatate de ieşeni, autorităţile locale spun că sistemele de alarmare sunt amplasate în mai multe puncte ale Iaşului, tocmai pentru a fi auzite de toată lumea. „În Iaşi sunt 17 sirene toate funcţionale, amplasate în diferite zone din oraş, astfel încât să fie auzite de cât mai mulţi cetăţeni”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. În ceea ce priveşte adăposturile, oficialii Primăriei au precizat că şi doar o parte dintre acestea respectă normele ISU. „Sunt 125 de adăposturi şi peste o treime respectă normele ISU în ceea ce priveşte adăpostirea populaţiei în caz de urgenţă. Inclusiv anul trecut am avut fonduri prinse în buget pentru modernizare şi dotări”, a mai menţionat Sebastian Buraga.
„Este un exerciţiu prin care testăm sistemul”
Exerciţiul PROCIV 2017 va continua astăzi şi mâine, în judeţele din vestul şi din sudul ţării. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a explicat că exerciţiul este organizat pentru că populaţia trebuie să ştie ce înseamnă fiecare sunet al sirenei, în cazul unor situaţii de mare risc. „E un exerciţiu prin care testăm sirenele şi obişnuim populaţia ce înseamnă fiecare sunet, ce înseamnă când sună aşa sau când sună altfel. Este un exerciţiu care s-a făcut şi în alte ţări, Germania a avut aşa ceva recent la nivel naţional, prin verificarea sistemelor de înştiinţare publică, a sirenelor în mod deosebit”, a precizat şeful DSU.
El a mai afirmat că IGSU va verifica, în urma acestui exerciţiu, şi dacă toată lumea a sesizat că sirenele sunt pornite. „Sirenele sunt cele care există în acest moment şi vom analiza dacă s-a auzit peste tot, dacă toată lumea a sesizat că sirenele sunt pornite, pentru că sunt unii care şi-au izolat geamurile şi s-ar putea să nu audă nimic. Atunci sunt sisteme alternative de alertare, la care începem să ne gândim, pe lângă sirene, să mai fie şi altele”, a precizat secretarul de stat. Întrebat de ce sistemul este testat acum, Arafat a spus că este ceva normal, pentru că de mulţi ani nu a fost testat.

Tipuri de dezastre şi măsuri de protecţie
Reprezentanţii IGSU au precizat că există mai multe tipuri de dezastre, respectiv cutremurele de pământ, alunecările de teren, inundaţiile, înzăpezirile, incendiile, accidentele nucleare, accidentele chimice sau cele la lucrări hidrotehnice, precum şi accidentele feroviare. În cazul fiecărui astfel de dezastru există măsuri ce pot fi aplicate de populaţie. De exemplu, la cutremure este indicat să stăm în locuri în care suntem protejaţi (grindă, tocul uşii, sub un birou rezistent etc.). De asemenea, trebuie să asigurăm instalaţiile de alimentare cu gaz, apă şi electricitate. Mai mult, trebuie să avem la îndemână provizii de alimente, apă şi medicamente. Pe de altă parte, în cazul unui accident nuclear, trebuie să stăm în locuinţă, să asigurăm rezerve de apă şi alimente, să avem mijloace (chiar şi improvizate) de protecţie pentru aparatul respirator, să etanşăm bine uşile şi ferestrele etc. „Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia prin intermediul sirenelor au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor. De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate”, a menţionat Silvia Bolohan, purtătorul de cuvânt al ISUJ Iaşi. Aceasta a precizat că înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea au loc „pentru dispunerea măsurilor de protecţie şi pentru limitarea efectelor dezastrelor”. „Responsabilitatea menţinerii în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare-alarmare revine autorităţilor publice locale, iar reprezentanţii ISU derulează periodic acţiuni de verificare pe teren”, a completat purtătorul de cuvânt al ISUJ Iaşi. Ciprian NEDELCU, Sabina GHERASIM

17

Este numărul sirenelor de alarmare existente în municipiul Iaşi