Topinamburul, planta care vă scapă de kilogramele în plus, cultivată la Suceava FOTO

Specialiştii de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava susţin că topinamburul sau „cartoful săracului”, cum i se mai spune, este bun pentru cei care suferă de diabet sau obezitate * planta este foarte rezistentă, destul de productivă, dar cultura ei nu poate fi ţinută sub control

O plantă antică şi aproape uitată revine în atenţia cercetătorilor din Europa. Este vorba despre topinambur, un soi de cartof hipocaloric. Tuberculii pe care austriecii îi vând cu aproape doi euro kilogramul se găsesc şi în grădinile sucevenilor din Părhăuţi. În loc să-i valorifice, sătenii fac tot ce le stă în putinţă ca să scape de ei.

Vasile Ignătescu are 67 de ani şi este din Părhăuţi. Ne-a povestit că în copilărie, mergea în grădina casei, scotea din pământ tuberculii de topinambur, îi curăţa şi îi mânca fără să ştie ce sunt cu adevărat . „Noi le spuneam gulii. Numai copiii le mâncau”, ne-a spus bărbatul. Topinamburul este cunoscut şi sub denumirile de „picioică”, „măr-de-pământ”, „morcov-porcesc”, „nap porcesc” sau „pere-iernatice” sau „cartoful săracilor”.

Mai sănătos decât cartoful
Topinamburul seamănă cu un cartof. Provine din America Centrală şi este o plantă de cultură amerindiană. În trecut, tuberculii erau consumaţi în vremuri de foamete şi de război. Ei bine, toate aceste aspecte şi multe altele îi sunt cunoscute doctorului în silvicultură Sorina Ropciuc, de la Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”.

Sorina Ropciuc este fiica lui Vasile Ignătescu din Părhăuţi şi, la fel ca şi tatăl ei, în copilărie a mâncat topinambur. Ulterior, a privit planta cu ochii specialistului şi a început să o studieze. Aşa a aflat că este foarte la modă la nivel european. „Este o plantă foarte veche. Rezistă la temperaturi de până la minus 40 de grade. Are conţinut ridicat de inulină (un grup de oligozaharide ce conţin fructoză – n.r.). Este recomandat să fie consumată de persoanele cu diabet sau obeze. Nu conţine mult amidon. Nu există restricţii pentru acest tubercul. Oamenii nu cunosc planta şi din această cauză nu o consumă”, ne-a spus suceveanca.

Dr. Sorina Ropciuc ne-a explicat că gustul topinamburului este uşor dulceag seamănă şi cu cel al cartofului, dar aduce şi cu varza.
Există şi o problemă, dincolo de faptul că planta nu a fost studiată suficient de cercetători -- cultura de topinambur este greu de ţinut sub control. „Productivitatea la hectar este mare, însă planta intră în competiţie cu alte culturi şi se scapă greu de ea”, ne-a spus Sorina Ropciuc. Informaţia a fost confirmată şi de Vasile Ignătescu.

Pe viitor suceveanca ar vrea să facă făină de topinambur, care cu siguranţă va fi mai puţin calorică decât cea de grâu. Oricum, în prezent există o singură companie în România care exploatează planta – cei de la Topoloveni fac magiun din topinambur.
Oana ŞLEMCO

Topinamburul este o plantă de cultură de la care se folosesc tuberculii. Numele provine de la tribul amerindian „Topinambas”. În Europa a ajuns prin intermediul emigranţilor francezi şi mult timp a fost plantă furajeră. Astăzi, planta este cultivată aproape pe toate continentele, principalele culturi fiind în America de Nord, Rusia, Australia şi Asia, mai puţin în Europa. În prezent apare pe piaţă în Europa numai în magazine cu produse bio.