Tradiţii la sărbătoarea celor 40 de mucenici

Creştinii îi prăznuiesc astăzi pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, una dintre cele mai mari sărbători din Postul Paştelui * potrivit tradiţiei populare, acum încep Moşii, care vin cu zile frumoase şi calde, în contrast cu zilele Babelor

 Povestea spune cei 40 de mucenici erau soldaţi creştini în slujba împăratului roman Licinius. Aflând despre credinţa lor puternică, şi pentru că nu au vrut să se închine idolilor, împăratul a dat ordin să fie aruncaţi în Lacul Sevastiei, unde ar fi trebuit să îngheţe. Prin minune însă apa lacului s-a încălzit şi mucenicii nu au murit, iar pentru aceasta li s-au zdrobit picioarele şi au fost lăsaţi să moară în chinuri. Data de 9 martie marchează, în calendarul popular, sfârşitul iernii şi începutul primăverii.
În tradiţia populară românească, ziua se mai numeşte şi „Porneala plugului", în vechime existând obiceiul ca de 9 martie ţăranii să pornească la arat. Chiar dacă nu se lucra fiind sărbătoare, în dimineaţa acestei zile ţăranii scoteau plugul în faţa casei în mod simbolic şi chiar se trăgea o brazdă. „Legenda spune că toţi oamenii hapsâni care muncesc în ziua Sfinţilor 40 de mucenici vor primi 40 de săptămâni de boală. Omul sărac care a fost nevoit să are pământul în această zi va avea 40 de săptămâni de vreme bună”, a spus Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.
„Măcinici”
Astăzi gospodinele pregătesc aşa numiţii „măcinici”. În Moldova sunt nişte colaci împletiţi în formă de 8, unşi cu miere şi nucă, despre care se spune că reprezintă legătura viilor cu morţii. În sudul ţării sunt mai mici şi fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, ca o reprezentare a lacului în care au fost aruncaţi cei 40 de Sfinţi. „Colăceii erau neapărat de post şi se dădeau de pomană în special copiilor care îi aşteptau cu bucurie. Tot acum se spune că se beau 40 de pahare, însă nu este chiar aşa. Se stropeşte pământul cu 40 de păhărele în amintirea celor care nu mai sunt, se toană vin în vii şi livezi la rădăcina pomilor fructiferi ca să ajute timpul cald să iasă din pământ. Oamenii satului băteau pământul cu maiul şi strigau: «Intră frig şi ieşi căldură şi la noi în bătătură»”, a povestit Florentina Buzenschi.
Ziua Mucenicilor era, ca orice mare sărbătoare, un prilej de prognozare a vremii. Se considera că dacă ploua în această zi, va ploua şi de Paşte, dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor, iar dacă dă îngheţul în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Moldova pierde produsele tradiţionale

Alina FERENŢ

„Acum începe anul agricol -- se seamănă usturoiul, ceapa şi varza” - Florentina Buzenschi, muzeograf