Trai periculos pe marginea prăpastiei, lângă Siret

Câteva familii aflate pe malul Siretului, în comuna Al. I. Cuza, încă aşteaptă o rezolvare din partea autorităţilor cu privire la erodările care au avut loc în ultima perioadă * ploile din luna mai i-au lăsat pe locuitori fără drumuri şi fără o bună parte din curţile caselor, unii fiind aproape să fie traşi cu totul în apele râului

De câteva luni bune, o familie din comuna Al. I. Cuza duce o viaţă primejdioasă pe malul râului Siret. Oamenii stau cu frică, mai ales că ultimele erodări au înghiţit deja o bună parte din grădină. Petru Lazăr locuieşte la ultima casă aflată pe marginea prăpastiei lângă Siret, acolo unde autorităţile încearcă de ani buni să realizeze o investiţie de consolidare a malului. Acesta spune că nu are unde să plece, mai ales că singurul venit pe care îl are este de aproape 600 de lei, lunar. „Dacă primăria poate oferi o locuinţă, sigur că ne putem reloca. Însă cu puţinii bani care îi avem, putem doar să ne continuăm traiul aici. Ultima alunecare de teren mi-a luat jumătate din grădină. Aici era şi un drum, care s-a surpat cu totul. Au venit autorităţile, au promis că vor consolida malul, au îngrădit aici şi au plecat. Nu s-a întâmplat nimic după”, a spus Petru Lazăr, locuitor din comuna Al.I. Cuza.

Reprezentanţii primăriei spun că problema stă la nivelul autorităţilor judeţene, iar proiectul de consolidare a malului este extrem de costisitor şi nu poate fi finanţat decât prin fonduri guvernamentale, cu sprijinul Consiliului Judeţean (CJ) şi Instituţiei Prefectului Iaşi.

Precipitaţiile din mai au făcut pagube uriaşe

În luna mai a acestui an, apele Siretului au făcut prăpăd printre proprietăţile oamenilor. Autorităţile judeţene s-au deplasat de urgenţă în zonă pentru evaluarea situaţiei. Şefii Consiliului Judeţean spuneau, în urma incidentului, că au în vedere construirea unui nou canal pentru albia râului, astfel fiind posibilă devierea cursului de apă care ameninţă gospodăriile oamenilor. „Investiţia este necesară. Prin realizarea lucrărilor de regularizare a albiei râului Siret pe acest sector se evită producerea unor pagube deosebit de mari prin afectarea gravă a unor locuinţe, inclusiv anexele gospodăreşti, a circa 80 hectare terenuri agricole şi 15 hectare terenuri împădurite, precum şi a altor obiective social-economice, respectiv două balastiere, reţeaua de drumuri comunale şi săteşti şi reţele de utilităţi”, se arată în documentaţia proiectului înaintat Guvernului de autorităţile judeţene.

Schimbarea guvernelor a ţinut proiectul la sertar

Proiectul iniţial de regularizare a râului Siret a fost evaluat la aproximativ 28 milioane lei, însă a întâmpinat piedici în procesul de expropriere a zonelor de intervenţie şi o serie de procese judecătoreşti. Hotărârea de Guvern care prevedea reluarea lucrărilor pe malul Siretului a fost blocată, până în 2015, de o plângere penală făcută de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, într-un litigiu privind aceste lucrări. Plângerea se referea la faptul că în zonă exista un canal care figura în proiect dar pentru care instituţia nu eliberase niciun aviz. Greutăţie au apărut şi după schimbarea conducerii Administraţiei Naţionale Apele Române şi a faptului că Ministerul Mediului a înglobat Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură. În cursul ultimilor 40 de ani, albia Siretului s-a deplasat spre est cu aproximatic 300 metri, pe o lungime de aproximativ 2 km, o casă fiind înghiţită de apă în acest proces.