Unde este statul? Autostrada Unirii A8 costă cât întregul program spațial american!

* Iașul nu poate fi doar o bornă pe hârtia unui minister. E un motor regional, blocat de lipsa infrastructurii și batjocorit de prețuri ireale. Și dacă nu strigăm azi, vom plăti mâine – nu doar cu bani, ci cu generații întregi care vor pleca încotro văd cu ochii, pentru că aici, la marginea Europei, s-a construit prea scump, prea prost și prea târziu.

* Autostrada A8, visul unei regiuni uitate, riscă să se transforme într-un coșmar financiar. Când drumurile pe câmp costă cât cele prin munți, e clar că nu doar terenul e alunecos, ci și intențiile.

Când o autostradă care trece peste dealuri line și terenuri agricole ajunge să coste la fel ca una care trebuie să străpungă munți uriași, să traverseze prăpăstii și să foreze zeci de kilometri de tuneluri, întrebarea nu este doar „de ce?”, ci „cine câștigă din această anomalie?”. Iar când răspunsul întârzie, pierdem nu doar timp și bani, ci și încredere în statul care pretinde că lucrează în interesul cetățenilor.

Autostrada A8, proiect strategic menit să lege Moldova de Transilvania, devine tot mai greu de explicat din perspectiva costurilor. Mai exact, de ce sectoarele ieșene – aflate în zone de câmpie sau dealuri line – ajung să coste cât tronsoanele din inima munților Carpați? Comparațiile financiare nu lasă loc de interpretări: Sărățeni – Joseni, 32 km în zonă de câmpie – 6,1 miliarde lei; Grințieș – Pipirig, 31,5 km în zona montană grea – 6,9 miliarde lei. Adică, aproape aceeași sumă pentru o secțiune net superioară ca dificultate.

Sau un alt caz flagrant: Moțca – Târgu Frumos, doar 27 km – 6 miliarde lei, adică 222 milioane lei/km! Asta în condițiile în care Vânători – Moțca, aflată în același județ, costă doar 1,5 miliarde lei pentru 30 km, adică 50 milioane lei/km.

Cum este posibil ca diferențele să fie de peste 4 ori între loturi vecine? Fără poduri spectaculoase, fără tuneluri, fără zone cu alunecări de teren sau constrângeri tehnice majore? De ce se acceptă astfel de devieri, fără reacții oficiale, fără audieri, fără autosesizări?

Birocrația e lentă, dar banii curg rapid în buzunarele celor care învârt contracte. Constructorii locali par mai norocoși decât cei cu palmares european. Unele firme obscure câștigă contracte uriașe și livrează mult sub standard. De ce? Pentru că sistemul tolerează, finanțează și premiază această incompetență organizată.

 

Instituțiile de control tac. Partidele mimează grija. Ministerul Transporturilor evită explicațiile directe. Iar noi, contribuabilii, plătim nota de plată.

Ce înseamnă asta pentru Iași? Că ne-am lăsat păcăliți, din nou. Că ne-au luat autostrada din gură și au transformat-o în afacere pentru firme de casă, prieteni de partid și grupuri de interese. Că în loc să alergăm spre dezvoltare, ne târâm printre avize, avocați și suspiciuni de corupție.

Avem nevoie de o evaluare reală a costurilor. De audit independent, public, cu cifre și explicații. De asumare politică, nu doar promisiuni electorale.

Iașul nu poate fi doar o bornă pe hârtia unui minister. E un motor regional, blocat de lipsa infrastructurii și batjocorit de prețuri ireale. Și dacă nu strigăm azi, vom plăti mâine – nu doar cu bani, ci cu generații întregi care vor pleca încotro văd cu ochii, pentru că aici, la marginea Europei, s-a construit prea scump, prea prost și prea târziu.

Autostrada A8, visul unei regiuni uitate, riscă să se transforme într-un coșmar financiar. Când drumurile pe câmp costă cât cele prin munți, e clar că nu doar terenul e alunecos, ci și intențiile. Dacă nu intervenim acum, vom plăti cu toții pentru autostrăzi care există doar pe hârtie.

Deocamdată, însă, statul a spus „pas”. Nu are bani să arunce pentru visul acesta al moldovenilor care, în treacăt fie spus, costă cât bugetul NASA pe anul în curs!

Statul nu dă banii pentru că-i vrea pentru a finanța lucrări în vestul țării, acolo unde conducerea țării își cultivă - de atâtea decenii! - interesele.

„În calitate de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere am participat marți, 8 iulie 2025, la o ședință unde s-a votat bugetul companiei pentru anul 2025. Moldova și în special A8 sunt iarăși lăsate de izbeliște! Nu se semnează contracte pe loturi unde s-a finalizat licitația, nu sunt finanțate loturile unde s-a dat Ordin de începere a lucrărilor! Au fost întârziate emiterea Autorizațiilor de construire pe loturile care trebuiau să se încadreze în termenul PNRR. Unele loturi de pe A8 au rămas la CNAIR, dar nu se mișcă nimic. Alte loturi sunt la CNIR, dar bugeul pe acest an este ZERO BARAT! În aceste condiții, marți NU am votat bugetul pe 2025 al companiei CNIR. Cu riscul de a fi băgat în tot felul de comisii de disciplină, susțin cu toată răspunderea că ceea ce se întâmplă cu privire la proiectul Autostrăzii Unirii-A8 este o mare porcărie. Nici o strategie de dezvoltare a regiunii Moldova! În continuare este o mare bătaie de joc cu privire la realizarea Autostrăzii Unirii-A8. Iar politicienii ieșeni tac. Când spun politicienii ieșeni, mă refer la toată coaliția locală PNL+PSD+USR. Nu aveți nici o scuză. Sper ca ieșenii să înțeleagă și să vă judece pentru această bătaie de joc cu privire la A8! În câteva zile acest buget va fi public și atunci veți înțelege reacția mea”, a postat, pe pagina sa de socializare, Cătălin Urtoi, membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

Zeci de reacții furioase la postarea în cauză. Între acestea și cea a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. „Așa a fost de fiecare dată. Când sunt bani puțini, se taie de la cei mai slabi, de la cei mai puțin gălăgioși. Bolojan nu o să taie nimic din investițiile din Ardeal. Eu îi amintesc că atunci când am finanțat Aeroportul Iași, la rugăminea lui am găsit resurse să-l finanțez și pe cel din Oradea. Puteam să zic ca nu am bani, că nu ar fi știut niciodată. Dar el se pare că gândește altfel”, a fost reacția lui Relu Fenechiu. Daniel BACIU