Vasile Astărăstoae cere ajutorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 Acesta a fost condamnat pentru conflict de interese la un an şi şase luni de închisoare, cu suspendare * atât ex-rectorul UMF, cât și procurorii au făcut apel * Astărăstoae a cerut sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a face lumină în cazul său

 

Procesul ex-rectorului Universităţii de Medicină s-a reluat la Curtea de Apel cu o lovitură de teatru. Reamintim că Vasile Astărăstoae a fost condamnat de Judecătorie pentru conflict de interese, fiind vizată activitatea sa ca ex-director al Institutului de Medicină Legală, unde s-a derulat un proiect cu fonduri europene. „Ca reprezentant al IML, inculpatul a încheiat contracte de prestări de servicii şi de muncă cu sine însuşi ca persoană fizică, semnând şi la rubrica angajator, şi la angajat”, a precizat procurorul Adina Bocai.

Primea o căruţă de bani
În baza unui contract de prestări servicii, Astărăstoae primea 180 lei/oră, iar a celui de muncă – 9.087 de lei/lună. Rectorul s-a justificat prin faptul că numirea sa manager de proiect ar fi fost decisă de Consiliul Consultativ al IML, dar şi prin aceea că era singurul care avea funcţie de conducere în institut. Procurorii nu i-au luat însă în calcul explicaţia. Menţionăm că, după ce ANI a vorbit despre incompatibilitate, el a demisionat de la cârma IML. Acesta este al doilea dosar penal în care apare numele lui Astărăstoae, pe lângă cel judecat la Suceava, privind mânării cu platforma de e-learning de la UMF.

Loterie la procesele Senatului UMF cu ANI

Vrea ca ICCJ să lumineze judecătorii ieşeni
Magistraţii Judecătoriei l-au condamnat pe Astărăstoae la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Astărăstoae, dar și procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel au contestat însă verdictul, iar acum, dosarul s-a înregistrat la Curtea de Apel. La primul termen, Astărăstoae a cerut sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„Aceasta se poate pronunţa în dezlegarea unor chestiuni de drept sesizate de noi în cele două motive de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond. Una priveşte faptul că prima instanţă l-a condamnat pe Vasile Astărăstoae aplicând legea veche, considerată mai favorabilă şi a acordat o pedeapsă spre limita minimă, dar care era mai mare decât limita minimă din legea nouă. O asemenea soluţie se potriveşte ca nuca-n perete! Tot instanţa de fond face mai confuzii când motivează. În loc să meargă pe structura judică a infracţiunii, de cauzalitate şi urmare imediată, ea face legătura între două chestiuni distincte ale elementului material”, a precizat Ionel Nechita, apărătorul lui Astărăstoae. Urmează ca judecătorii Curţii de Apel să se pronunţe dacă va fi sesizată ICCj.

Ştefana CZELLER