Judeţul Bacău se află printre primele locuri în ţară la asistaţi social * specialiştii au plecat peste graniţe, iar tinerii îşi găsesc cu greu un loc de muncă * o altă mare problemă este lipsa de receptivitate a autorităţilor la problemele şi nevoile comunităţii de afaceri

 

 

Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bacău a realizat recent un studiu despre problemele firmelor din economia locală. Conform afirmaţiilor făcute de Doru Simovici, preşedintele CCI Bacău, studiul este „o urmare a identificării principalelor probleme pe care le au firmele din judeţ“.

„Până acum am trimis situaţii secvenţiale către autorităţile băcăuane, însă, anul acesta, am abordat mai profesional o analiză amplă, ce pleacă de la un raport al Comisiei Europene din 2014 şi de la raportul privind Strategia Naţională pentru Competivitate 2014-2020”, a spus acesta.

Citește și

Probleme mari în reţeaua de termoficare

Ce spune raportul

Analiza celor de la CCI porneşte de la o realitate tristă: există un număr mare de asistaţi social în raport cu populaţia activă. Astfel, judeţul Bacău se află pe primele locuri în ţară la asistaţi (în 2010 era chiar pe prima poziţie). Una dintre cauze o constituie faptul că populaţia activă, între 18 şi 45 de ani, dar şi specialiştii existenţi în judeţul Bacău au plecat peste graniţă. O altă cauză constă în faptul că, în ultimii ani, rata natalităţii a devenit din ce în ce mai scăzută, iar rata mortalităţii a crescut.

Studiul a mai scos la iveală faptul că o mare problemă ar fi lipsa de receptivitate a autorităţilor la problemele şi nevoile comunităţii de afaceri: nu există o consultare reală a firmelor în luarea deciziilor ce privesc activitatea economică.

„Judeţul nu are prefect băcăuan, directorul de la Finanţele Publice este din Caraş Severin, există un dezinteres faţă de obiectivele strategice. Abia acum Guvernul a trimis 66 de milioane de euro pentru terminarea aeroportului din Bacău, asta în timp ce, la Iaşi, de-a lungul anilor, au fost investiţi în aeroport circa 200 de milioane de euro”, a afirmat Doru Simovici, care crede că „şomajul în judeţ este mult mai mare de 6%, procent vehiculat de Institutul de Statistică local”.

Speranţa moare ultima

O altă problemă importantă este insuficienta valorificare a resurselor. Resurse naturale, precum zăcăminte de sare, lângă comuna Sărata, chiar mai bune decât cele de la Târgu Ocna, zăcăminte de săruri de potasiu - cele de la Zemeş sau Pârjol, zăcăminte de cărbune (Căiuţi), de sulf sau de piatră sunt insuficient exploatate. Pe de altă parte, agricultura băcăuană nu este pusă în valoare, chiar dacă, pe hârtie, 50% din populaţie se ocupă cu munca pe ogoare.

O altă problemă evidentă pentru firmele din judeţ este lipsa de modernizare a infrastructurii de transport rutier, feroviar şi aerian, ca principale motoare de dezvoltare a afacerilor şi relaţiilor comerciale. Mai mult, costurile ridicate ale utilităţilor (35% - 40% din costuri), inexistenţa parcurilor industriale, centrelor de inovare şi transfer tehnologic, a incubatoarelor de afaceri, zonelor industriale, zonelor agricole, zonelor libere reprezintă alte probleme ce contribuie la aspectul sumbru al economiei locale.

De asemenea, alte probleme importante pentru firmele băcăuane sunt birocraţia excesivă, lipsa de resurse umane calificate, dar şi existenţa unor „firme-capuşă”, înfiinţate şi administrate de afini ai conducerilor instituţiilor de control a activităţii agenţilor economici. „Sperăm ca factorii responsabili să fie atenţi la prezentarea acestor pericole mari pentru economia băcăuană”, a conchis Doru Simovici.

Gabriel POP

 

Dacă în perioada 2007-2010, Bacăul avea un PIB comparabil cu al Iaşului, în jur de 4.300 euro/locuitor, decalajul a crescut în ultimii, diferenţa ajungând şi la 1.000 de euro/locuitor