Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani. 4 noiembrie 1914 în ţară şi în lume GALERIE FOTO

 

 NOTA: Citiţi în cele 14 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 4 noiembrie 1914 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare

 Vis şi realitate. Cei cari au aşteptat mai mult ca de la întrunirea comitetului executiv conservator să se aleagă cu foloase, iar s'au înşelat. Ce nu clădiseră ei pe efectele pe cari şi le 'nchipuiau într'un fel şi cari cu toate astea au eşit alt-fel! Îl visau pe d-l Nicu Filipescu, eşit din partidul conservator, pentru ca să le servească de trampolină pentru atât de mult doritul guvern național, prin care să-şi refacă popularitatea.

Dacă din efectul acesta n'ar fi eşit guvernul național, de-a doua zi chiar ar fi încercat o reconciliere cu şeful partidului d-l Al Marghiloman, pentru ca să ajungă la acelaşi scop: guvernul. Dacă nici prin această cale nu şi-ar fi atins ţinta, ar mai fi rămas d-l Brătianu. Acestuia i-ar fi propus un alt-fel de guvern: de colaborare. În sfârşit, mijloacele ar fi şi rămân indiferente, scopul trebuie atins. După cum se vede însă toate calculele ies pe dos.

 Informații. Cititorii noştri au putut observa că de câteva săptămâni ziarele d-lui Take Ionescu, atât ale partidului său, cât şi acele care sunt inspirate de d-sa, au întreprins o campanie în toată regula în potriva d-lui Al. Marghiloman, şeful partidului conservator. De ce atâta sânge rău împotriva d-lui Marghiloman?

Aceste ziare, care'l atacă spun că d. Marghiloman este un germanofil care s'a pus de-a curmezişul sentimentului naţional, un adversar al îndeplinirei marelui ideal al Românilor, aproape să i se spuie că este un vândut streinilor.

 Dacă d. Marghiloman nu ar avea o situaţie materială destul de bună, desigur că ar fi fost acuzat şi de aceasta. Dar d. Marghiloman este un om de asupra unei atât de mizerabile bănuieli, din toate punctele de vedere, aşa că atacurile adversarilor d-sale s'au oprit aci.

  E cât-va timp, de când atât studenţii, cât şi elevii şcolilor din Cernăuţi, desperaţi de a vedea cursul studiilor lor întrerupte, din cauza războiului, au părăsit acel oraş, venind în România. Foarte mulţi dintre ei, au sosit în Iaşi şi s-au înscris unii la Liceul Internat, alţii la Liceul Naţional etc.

De la consulatul german. „În sectorul Yserului de la Nieuport trupele noastre de marină au causat perderi grave duşmanului şi au făcut 700 prisonieri. Ofensiva lângă Ypres a progresat bine, am făcut 1.100 prisonieri”.