Omul zilei: Ioan Măric

 Fiind crescut într-un sat din judeţul Bacău, artistul naiv Ioan Măric a rămas fidel originii sale şi încă de la începutul carierei de pictor a fructificat „lada sa de zestre”- satul cu vorbele „din popor”, tradiţiile, proverbele, povestirile sau miturile.

„Mereu mă reîntorc în satul meu şi pictez locurile mele natale. Când merg pe drum şi văd ceva care îmi place, încerc să reţin. Apoi, în compoziţie adun tot ce mi-a plăcut: o poartă, o casă şi aşa îmi creez propria compoziţie. Îmi fac satul meu, apoi dau viaţă personajelor. În fiecare sat trebuie să fie câte un personaj căruia să-i dai viaţă şi personalitate”, îşi dezvăluie artistul sursele de inspiraţie.

Stilul lui Ioan Măric a fost remarcat atât în ţară, cât şi în străinătate, talentul fiindu-i răsplătit cu numeroase premii. „Are darul de a vedea sufletul în suprarealitatea lui. Vederea încă nu i-a fost tulburată de ritualuri tehnice. Providenţa l-a plasat într-un punct fericit: acolo unde culoarea devine muzică, imaginea poem, iar poemul rugăciune”, este caracterizarea artistului naiv, în viziunea poetului Dan Verona.
Ioan Măric s-a numărat printre laureaţii Festivalului Naţional de Artă Naivă între anii 1970 – 2007 şi a primit premiul Special al Uniunii Artiştilor Plastici din România, în 1991.

 

Lumea mirifică a satului, colorată de personaje şi aspecte inedite specifice mediului rural şi „pictate cu aceeaşi lipsă de inhibiţii din copilărie” sunt elemente esenţiale în lucrările lui Ioan Măric.

Născut în comuna Mărgineni, judeţul Bacău, Ioan Măric a urmat studii specializate de grafică şi de pictură sub îndrumarea pictorilor Ilie Boca şi Gheorghe Velea, la Şcoala de Arte din Bacău, unde, mai târziu, va deveni profesor. În anul 1968, artistul debutează la Piteşti, în cadrul unei expoziţii colective, iar în 1969 obţine primul său premiu, la Salonul Internaţional de Artă Naivă din Bucureşti. Autor a peste 80 de expoziţii şi participant la alte 566 de expoziţii colective, Ioan Măric este deţinătorul a numeroase distincţii, dintre care amintim: Diploma de Excelenţă oferită de Parlamentul European în 2008, la Strassbourg, Diploma de Onoare, primită la Bruxelles, în 2007, dar şi medaliile de aur obţinute la saloane de gen desfăşurate la Milano şi Veneţia (1973), Lugano (1974), Viaregal (1976).