Blestemul Casei Pătrate EXCLUSIV

Schimbările de Guvern din ultimii 26 de ani au crescut vertiginos numărul înalţilor funcţionari publici care s-au perindat de-a lungul timpului prin Casa Pătrată. Aşa se face că astăzi, după demisia lui Dan Cârlan, Iaşul aşteaptă să fie învestit în funcţie cel de-al 16 prefect. Deşi postul este râvnită de mulţi, cei care au condus odinioară serviciile publice deconcentrate susţin că membri Corpului înalţilor funcţionari publici sunt folosiţi o perioadă, după care ajung „pe liber”, fără a avea posibilitatea de a face o carieră în acest domeniu

Ieşenii aşteaptă de două luni ca tehnocraţii lui Cioloş să introducă pe ordinea de zi a şedinţelor de Guvern un act normativ prin care să fie desemnat noul prefect al judeţului, având în vedere că Dan Cârlan şi-a înaintat demisia din funcţie, de la începutul lunii decembrie 2015. Incertitudinea în care se află astăzi Instituţia Prefectului este determinată de o practică înrădăcinată în România, ce prevede ca odată cu demiterea ori schimbarea unui Guvern să fie revocat din funcţie şi prefectul, locul acestuia fiind luat în regim de urgenţă de funcţionarii publici de duzină.

Citeşte şi Raiul gunoaielor pe moşia primarului Niţă EXCLUSIV

15 prefecţi s-au perindat prin Casa Pătrată
Având în vedere că fiecare guvern a dorit să aibă un trimis de încredere în teritoriu, în ultimii 26 de ani s-au perindat pe la Casa Pătrată 15 prefecţi, activişti ai partidelor ce au condus România. Primul care a luat frâiele judeţului în '90, ca propunere a social-democraţilor, a fost Dan Gâlea. Acesta a stat în Casa Pătrată până în anul 1996, fiind cel mai longeviv prefect al Iaşului. Continuarea guvernării PSD a fost dusă mai departe de Lucian Flaişer, care nu a reuşit să prindă rădăcini în funcţia de prefect, fiind înlocuit trei luni mai târziu de Florin Vitan (CDR). Deşi a fost la cârma judeţului timp de cinci ani, numele lui Vitan este legat de scandalul „Casa Universitarilor”.
După 2001 au recâştigat Casa Pătrată prefecţi cu „afinităţi” social-democrate, fiind vorba despre Corneliu Rusu Banu, Neculai Apostol, Ioan Avarvarei şi Spiridon Creţu. Deoarece la guvernare au venit liberalii, Casa Pătrată a trecut pe mâna lui Vasile Radu Prisăcaru, Nicuşor Păduraru şi a lui Marius Bodea. Primul dintre liberali a rămas în istoria Prefecturii din cauza dosarului penal „Mită la prefect”, de pe urma căruia s-a ales cu o condamnare definitivă la patru ani de închisoare cu executare, fiind acuzat de luare de mită.
La finalul lunii ianuarie 2009 în funcţia de prefect este numit Victorel Lupu, care stă la cârma judeţului doar nouă luni de zile, locul său fiind luat de Dragomir Tomaşeschi (PDL), ce stă pe funcţie până în anul 2012.
Ultimii trei prefecţi ai Iaşului au fost propuşi de social-democraţi, fiind vorba despre Marian Bosianu, Romeo Olteanu şi Dan Cârlan. Dintre aceştia, Olteanu a fost singurul care a plecat „şifonat” din Casa Pătrată, după ce a fost prins băut la volan.

Citeşte şi Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, posibilă după 2023

Un du-te vino continuu
Ultimul prefect care a părăsit Casa Pătrată este Dan Cârlan, acesta alegând să-şi înainteze demisia la scurt timp după căderea Guvernului Ponta. „Teoretic, prefectul se bucură de stabilitate în funcţie, însă practica demonstrează contrariul. Am decis să-mi dau demisia deoarece am simţit că sunt prefect doar cu vorba, în timp ce încrederea a scăzut”, a declarat Dan Cârlan, precizând că odată cu prăbuşirea Executivului Ponta şi el a devenit „viitorul fost prefect”.
Potrivit acestuia, freamătul de la Prefectură înregistrat de-a lungul timpului a fost determinat şi de faptul că în ţara noastră s-a uitat de „Corpului înalţilor funcţionari” şi s-a mers pe varianta ocupării locurilor vacante de către simplii funcţionari. „Potrivit legii, Guvernul organizează periodic un concurs pentru ocuparea unui loc în cadrul Corpului înalţilor funcţionari publici, iar cei care trec această etapă sunt ţinuţi în rezervă şi sunt numiţi pe funcţii atunci când este nevoie. Există şi o variantă de avarie prevăzută de lege, prin care un funcţionar poate fi detaşat pe funcţia de prefect. În România, aproximativ 60 % din posturi sunt ocupate astfel”, explică Dan Cârlan. Spusele acestuia sunt confirmate şi de practica Executivului care nu a mai organizat un concurs serios din anul 2009.

Şi fostul prefect Nicuşor Păduraru vorbeşte cu regret despre condiţia înalţilor funcţionari publici din România. „În ţara nostră nu există un respect pentru înalţii funcţionari. Sunt folosiţi şi după aceea Dumnezeu cu mila! În Franţa, de exemplu, foştii prefecţi sunt păstraţi şi folosiţi pe alte funcţii. La noi, când eşti relocat te trimite la capătul ţării, fiind hărţuit din toate părţile. Acesta este şi motivul pentru care o parte din oamenii care făceau parte din Corpul înalţilor funcţionari publici au renunţat”, explică Păduraru, precizând că în ţara noastră nu poţi face o carieră în acest domeniu.

Aşa cum este de aşteptat, freamătul de la Prefectură îi debusolează pe cetăţeni, care nu mai ştiu cine este responsabil pentru anumite probleme din teritoriu. 
* * *
15 prefecţi a avut Iaşul din '90 încoace.