Iaşul nu are prioritate nici pe cale feroviară

Mmasterplanul care urmează să fie aprobat de către Guvern amână investiţii importante pentru Iaşi şi la nivelul căilor ferate, nu doar rutiere * din cele peste 8 miliarde de lei estimate a fi cheltuite, Iaşul nu beneficiază de niciun ban

Iaşul este tăiat de pe lista de investiţii a guvernelor din următorii şapte ani şi la capitolul infrastructură feroviară. Două proiecte importante în acest sector (Iaşi - Bucureşti şi Iaşi - Cluj) nu au fost incluse în priorităţile din perioada 2014 - 2021. Iaşul a pierdut deja autostrada spre Tg Mureş, nu figurează în priorităţi la drumuri naţionale, iar aeroportul ieşean e tratat la capitolul „diverse” de către autorităţile de la Bucureşti.

Analiza cost-beneficiu a fost în favoarea Iaşului

Controversa masterplanului în privinţa modului de prioritizare a proiectelor feroviare vine din faptul că deşi ruta Bucureşti - Iaşi - Suceava a ieşit a treia pe ţară la analiza cost-beneficiu, această investiţie s-a clasat abia pe locul 4 în „clasamentul general” şi a fost „retrogradată” ca perioadă de implementare după anul 2021. În documentul strategic se arată că bugetul disponibil pentru Bucureşti - Iaşi este de 2,2 miliarde euro, în condiţiile în care costurile totale ajung la peste 3,3 miliarde euro. Astfel, AECOM a preferat introducerea rutei Bucureşti - Piteşti - Rm. Vâlcea - Sibiu, ale cărui costuri sunt estimate la 1,3 miliarde euro. Primele două priorităţi sunt Bucureşti - Giurgiu (225 milioane euro) şi Bucureşti - Constanţa (21,8 milioane euro), la cel din urmă coridor menţionat urmând a fi făcute doar reabilitări de poduri şi staţii fără a se intra şi pe calea ferată întrucât aceasta a fost modernizată recent. Controversa este întreţinută şi de faptul că Bucureşti - Sibiu nu se află în reţeaua europeană principală de transport, în timp ce Bucureşti - Iaşi este în Core TEN-T. Scenariul este tras la indigo la fel ca modul în care au fost stabilite priorităţile la nivel infrastructurii rutiere. De exemplu, autostrada Iaşi - Tg Mureş se află în reţeaua principală de transport dar nu a fost inclusă între priorităţi. În schimb, Bacău - Braşov, care se află într-o reţea secundară, a fost declarată finanţabilă. Demn de precizat este că Uniunea Europeană a recomandat Guvernului încă de la începutul acestui an să stabilească priorităţile investiţionale în principal din reţeaua Core TEN-T.

Viteza medie între Iaşi şi Bucureşti: 59 km/h

Potrivit AECOM, consultantul care a întocmit documentaţiile, cererea zilnică pentru sectorul Bacău - Suceava - Iaşi ajunge la aproape 22.000 de deplasări, în timp ce zona Bucureşti atrage 30.000, iar Timişoara - Arad şi Braşov - Sibiu - Tg Mureş câte 24.000 fiecare. „Într-o zi obişnuită, la nivel naţional, se parcurg 223.000 km. Din această valoare, 80% dintre servicii sunt operate de CFR Călători, iar restul de operatori privaţi”, se arată în masterplan. În prezent, cele mai rapide rute sunt din Bucureşti spre Constanţa şi cea spre Ploieşti, trenurile având o viteză medie de 77 km/h. În schimb, între Bucureşti şi Iaşi viteza medie ajunge la 59 km/h şi, în virtutea modernizării căii ferate, ar putea fi de 82 km/h. În schimb, pe primele două rute menţionate viteza medie ar urma să fie de 113 km/h şi, respectiv 98 km/h. „Utilizând tarife unitare per km cale ferată pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii capitale şi facând o comparaţie cu alte ţări din UE, s-a estimat un buget necesar de aproximativ 287 milioane euro pentru lucrările de întreţinere şi 245 milioane euro pentru lucrările de modernizare pe an, plus aproximativ 518 milioane euro anual pentru o perioadă de 15 ani pentru a recupera deficitul de reparaţii capitale”, se mai precizează în masterplan.

Proiect amânat pentru perioada 2021 - 2030

Documentul strategic de prioritizare a investiţiilor prevede că implementarea proiectului Bucureşti - Iaşi se aibă loc după anul 2021. „Reţeaua care urmează să fie reabilitată este 1.260 km (Bucureşti - Galaţi/Iaşi/Suceava, n.r.). Se vor face îmbunătăţiri privind electraoalimentarea şi introducerea sistemului de frânare regenerativă, îmbunătăţirea echipamentului de semnalizare, material rulant nou şi îmbunătăţirea facilităţilor din staţii în noduri principale”, se arată în analiza experţilor AECOM. O altă rută feroviară importantă pentru Iaşi, spre Cluj, a fost, de asemenea, amânată pentru perioada de după 2021. În acest caz, vorbim de refacerea a 740 km de reţea, proiectul situându-se printre ultimele în ţară în privinţa raportului beneficiu-cost. În total, masterplanul prioritizează 11 proiecte în perioada 2021 - 2030 în valoare de 13,4 miliarde euro.

 

După ce capitala Moldovei a pierdut legătura spre Vest pe parte rutieră prin renunţarea de facto la autostrada Iaşi - Tg Mureş, ieşenii pierd şi la capitolul infrastructură feroviară: fondurile disponibile în acest sector până în 2021 se vor aloca cu prioritate pentru refacerea legăturilor Bucureştiului cu Giurgiu, Constanţa, Piteşti, Rm. Vâlcea şi Sibiu.