Casa copilăriei lui Enescu, între birocraţie şi planuri măreţe

De existenţa casei în care a copilărit o perioadă compozitorul George Enescu se ştie de mulţi ani, dar lipsa banilor şi birocraţia au lipsit imobilul de reabilitări * clădirea a fost la un pas de prăbuşire * doar intervenţia unui grup de arhitecţi voluntari a reuşit să o ţină în picioare, anul trecut * imobilul are mai mulţi proprietari privaţi, care nu vor să îl vândă, dar care au fost de acord cu intervenţiile pentru a evita prăbuşirea * în continuare se strâng bani şi pentru alte lucrări * pe viitor, clădirea ar putea deveni o şcoală de muzică

În Botoşani există case memoriale ale lui Mihai Eminescu, George Enescu sau Ştefan Luchian, Patriarhul Teoctist, Sfântul Ioan Iacob ori a cunoscutului doctor Leon Dănăilă. De câţiva ani s-a descoperit că în judeţ mai există o casă care are legătură cu marele George Enescu, în comuna Mihăileni, cu totul altă casă decât cea părintească de la Liveni. Acolo, cunoscutul compozitor şi-a petrecut o parte din copilărie. Imobilul mai avea puţin şi se prăbuşea dacă un grup de tineri arhitecţi nu venea să muncească voluntar la consolidarea acoperişului şi a unor pereţi, în cursul lui 2014. La nivel local despre această casă s-a ştiut de mulţi ani, dar lipsa banilor, indiferenţa şi birocraţia au lipsit Casa Enescu de intervenţiile necesare pentru conservare măcar.
Proiectul de la Mihăileni este de anvergură internaţională, deoarece iubitorii operei lui Enescu s-au arătat indignaţi de starea casei şi au pornit o amplă campanie. Salvarea casei lui Enescu a fost iniţiată acum câţiva ani de către Societatea Internaţională „George Enescu” din Viena, Ordinul Arhitecţilor din România şi Fundaţia Pro Patrimonio. Obiectivul proiectului este salvarea casei în care marele compozitor şi-a petrecut parte din verile copilăriei şi transformarea ei într-o academie de muzică.
Ioan Barbacariu, primarul comunei Mihăileni, spune că în vara lui 2015 se va continua cu lucrări de consolidare la imobil. „O să fie o a doua rundă de lucrări de consolidare pentru a se evita prăbuşirea. Vor fi o serie de lucrări de susţinere a pereţilor laterali, fără acoperiş”, a spus primarul. În 2014, arhitecţii voluntari au fost cazaţi cu ajutorul Primăriei Mihăileni şi au fost sprijiniţi de autorităţile locale. Primarul spune că acest proiect poate pune comuna pe o listă onorantă la nivel naţional. Potrivit Ordinului Arhitecţilor din România, Casa Enescu de la Mihăileni a aparţinut familiei mamei lui Enescu, Maria Cosmovici, construită de părinţii ei preotul Ioan Cosmovici şi soţia Zenovia. Se păstrează un număr impresionant de scrisori trimise de George Enescu mamei sale care se retrăsese în casa de la Mihăileni spre sfârşitul vieţii. Acolo, marele Enescu a compus „Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.8” în noiembrie 1901, „Liedurile Plugar” şi „Die Nächtliche Heerschau”. Casa este integrată specificului etnografic al zonei. Este o locuinţă unifamilială caracterizată prin sobrietate şi simetrie, din paiantă. Data construirii este incertă, se presupune ca a fost ridicată în perioada între 1775 şi 1830.

 

 Casă cu mai mulţi proprietari privaţi
Casa lui George Enescu din Mihăileni are mai mulţi proprietari privaţi şi în ciuda insistenţelor autorităţilor locale şi judeţene aceştia nu au vrut să renunţe la dreptul de proprietate sau să vândă casa. Un medic din Constanţa şi o familie plecată peste hotare îşi împart proprietatea asupra monumentului aflat în paragină. „Proprietari sunt un medic pensionar, Botez, din Constanţa şi două treimi din casă aparţin unei familii Constantinescu, prin moştenire şi prin achiziţie în timpul lui Ceauşescu prin intermediari. Proprietarii ne-au dat voie să intervenim asupra imobilului pentru a împiedica prăbuşirea, dar atât, nu vor să doneze sau să vândă”, a declarat Ioan Barbacariu, primarul comunei Mihăileni. El a spus că Primăria Mihăileni, Ordinul Arhitecţilor din România şi proprietarii casei lui George Enescu au încheiat un protocol prin care aceştia din urmă acceptă toate intervenţiile asupra imobilului fără a se ceda drepturile de proprietate. „Monumentul este clasificat drept aşezământ cultural categoria A-B şi ei au permis lucrările de intervenţie. Proprietarii s-au temut, şi pe bună dreptate, să nu le ia statul imobilul”, a completat primarul comunei Mihăileni.
Şi Gheorghe Sorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, a declarat că au fost făcute demersurile necesare pentru cumpărarea casei. „Au fost purtate discuţii, s-a încercat convingerea proprietarilor să doneze sau chiar să vândă casa, dar nu se vrea, ei vor să rămână proprietari. Desigur, după ce se intervine asupra clădirii şi dacă se va dori includerea ei în circuitul cultural al judeţului noi o putem prelua într-o formă sau alta, o putem gestiona”, a spus Gheorghe Sorescu.

 

 

Şcoala de muzică „George Enescu” la Mihăileni
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), forul care coordonează lucrările de consolidare a Casei Enescu de la Mihăileni, şi Primăria din comună vor să pună bazele unei şcoli de muzică la nivel local. „La ultima discuţie cu Şerban Sturdza, şeful OAR România, am spus să instituim un ONG local prin care să accedem la o finanţare internaţională sau printr-un parteneriat public-privat să aducem un pian, nişte instrumente, un mobilier, să întemeiem o şcoală de arte vizuale şi muzică, o şcoală de vară, dar asta după ce va fi reabilitată Casa Enescu”, a completat primarul Barbacariu. Nişte tineri din zonă organizează şi un festival pentru a strânge fonduri şi până acum au adunat 5.000 de euro pentru Casa Enescu.

Festivalul Zilele Nordului, căci aşa se numeşte, va avea loc la Darabani în perioada 6-9 august şi debutează cu o zi dedicată memoriei lui George Enescu, cu evenimente organizate la Mihăileni, Liveni şi Darabani. Evenimentul continuă demersul început la ediţia anterioară, când a mobilizat oamenii şi resursele locului în folosul salvării unor alte clădiri de patrimoniu ale regiunii. Astfel, în 2014, la Zilele Nordului s-a reuşit reamenajarea Poienii celor Patru Stejari ai lui Ştefan cel Mare, transformată într-un parc, şi a etajului întâi al conacului Balş, devenit acum Muzeul Nordului.

Donaţii pentru Casa Enescu
În acest an, din donaţiile mai multor persoane fizice şi ale companiei Cemacon s-a reuşit deja mobilizarea unor sume importante pentru continuarea lucrărilor la Muzeul Nordului şi pentru contribuţia la proiectul de salvare a Casei George Enescu de la Mihăileni. „Am reuşit deja să atragem donaţii de aproape 5.000 de euro, dublu faţă de anul trecut. Parte din donaţii sunt în materiale de construcţii sau în produse finite: compania Cemacon oferă o cantitate importantă de materiale de construcţii pentru Casa Enescu, alţi sponsori au produs vitrine pentru Muzeul Nordului, iar mai multe persoane private au făcut donaţii în bani pentru cele două proiecte”, declară Alex Teioşanu, co-fondator al Asociaţiei Nord şi al festivalului. O modalitate inedită a strângerii de fonduri a fost şi participarea aceluiaşi Alex Teioşanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Nord, la Maratonul Internaţional de la Paris, cea mai importantă cursă europeană de profil. La Paris, Teioşanu a alergat pentru Casa Enescu şi pentru Muzeul Nordului, invitându-i pe doritori să susţină cele două proiecte prin donaţii simbolice, în bani, pentru fiecare kilometru alergat de el în capitala Franţei. În acest an, festivalul creşte de la trei la patru zile, găzduind pentru prima oară şi activităţi în afara Darabaniului. Prima zi de Zilele Nordului îi poartă pe participanţi pe urmele lui George Enescu, pe la casele copilăriei sale de la Mihăileni şi Liveni, apoi la Darabani, unde are loc deschiderea oficială a festivalului, tot cu un concert dedicat memoriei compozitorului botoşănean. Organizatorii au reuşit pentru prima oară să aducă la festival şi artişti importanţi din Ucraina, care li se alătură celor din România şi din Republica Moldova.

Citeşte şi: Casele de poveste din Piatra Neamţ

Alina CALINIUC

Sursa foto: Facebook – Save Enescu's House in Mihăileni, Romania

George Enescu (născut pe 19 august 1881, la Liveni, Botoşani - decedat pe 4 mai 1955, la Paris) este considerat unul dintre cei mai importanţi muzicieni români. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.