De veghe în templul crizantemelor

Aproape 40 de ani au trecut de la prima expoziţie de crizanteme de la Grădina Botanică „Anastasie Fătu” Iaşi. Tot atâţia ani au trecut de când Romica Barzasuc îşi petrece cea mai mare parte a zilei printre flori, îngrijindu-le, iubindu-le, vorbind cu ele şi încercând continuu să dea o mână de ajutor pentru îmbogăţirea colecţiei alături de specialiştii Grădinii Botanice. 

Totul a început în 1976, când a fost organizată prima expoziţie dedicată florilor de toamnă - crizantemele – în corpul administrativ al Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” şi când Romica Barzasuc a păşit pentru prima dată pe poarta instituţiei ca angajat. Ea este cea mai veche angajată, 38 de ani din viaţă dedicându-i cultivării, îngrijirii, dar şi îmbogăţirii soiurilor de plante pe care le vedem la Grădina Botanică din Iaşi. „Am terminat Liceul Agricol, secţia Horticultură, dar şi pasiunea m-a adus aici. În anii '72, când am mers eu la şcoală, toată lumea făcea liceul teoretic, şi sora mea la fel a făcut, însă după ce am citit un articol dintr-o revistă - Meseria, brăţară de aur - m-am gândit la horticultură, visam vii, livezi... După liceu, am lucrat câteva luni la Staţiunea de cercetări Viticola, dar nu mi-a plăcut şi am venit la Grădina Botanică, iar de atunci nu am putut să stau departe de plantele noastre”, începe să povestească tanti Romica, după cum îi spun toţi colegii.

Anii au trecut repede, neavând o clipă de o odihnă, dar toată munca îi este încununată cu momentele de fericire şi de împlinire în fiecare toamnă o dată cu expoziţia pe care o iubeşte cel mai mult - „Flori de toamnă”. „E foarte greu şi tragi tare, nu te mai gândeşti la durea de spate, de picioare. Nu te mai doare nimic, treci la treabă! Când pui pasiune, asta este situaţia!”, şi-a continuat istorisirea Romica Barzasuc.

Pasiune şi ambiţie!
Doar o scurtă perioadă a lipsit tanti Romica dintre florile pe care le îngrijeşte zi de zi şi atunci a fost obligată de starea de sănătate precară. Dragostea pentru crizanteme, dar şi faptul că Iaşul are cea mai mare colecţie de acest gen din ţară au readus-o la Grădina Botanică, deşi se apropie de 60 de ani. „În afară de pasiune este şi un pic de ambiţie, pentru că nicio grădină botanică din ţară nu are o colecţie de crizanteme. Sunt unii care sunt specializaţi în cactuşi sau în altele, dar crizanteme nu are nimeni. Aşa am prins din '76...”, spune tanti Rodica.

De altfel, şi ea a contribuit la îmbogăţirea colecţiei, alături de cercetătorul Profira Vidraşcu, care a adus şi s-a îngrijit de speciile sălbatice provenind de pe alte continente, iar altele provenind din diverse ţări sau regiuni biogeografice ale României, dar şi de cultivarea unor noi soiuri. „Am făcut colecţia asta de la bucăţele. Erau vreo 30 de soiuri când am venit aici, iar acum sunt peste 120. Pe unde am mers cu şefa mea, doamna Profira Vidraşcu, am încercat să mărim colecţia încet, încet. Câteodată ni se dădea câte o rădăcină – nu mai mult, am cumpărat, dar am şi furat câte un lăstărel uneori. Eu şi acum sunt înnebunită să aduc şi să îmbogăţesc ceea ce avem aici!”, povesteşte cu mândrie tanti Romica.

Crizantema Romica şi alte nume de suflet
Pasiunea pe care a pus-o în numeroasele ore de muncă şi dragostea pentru flori ale Romicăi i-am adus recunoaşterea şi din partea colegilor. Un soi de crizanteme îi poartă numele, alături de ale 27 de soiurile noi, româneşti - Vidraşcu, Profira, Tamara, fiica Profirei Vidraşcu, Lucian Cornelius, fiul cercetătoarei, sau ale altor angajaţi şi persoane importante din viaţa fiecăruia dintre ei. „Nu mai am acum nici măcar o floricică acum. Soiul meu e unul movului, e ... zburlit, aşa cum sunt şi eu la sfârşitul unei zile de muncă”, glumeşte tanti Romica, amintind cu emoţie şi de soiurile Anica, mama sa, ori Simona, sora ei.

O luptă pentru a mări colecţia este dată pe de o parte, iar pe de alta este cea de a o menţine, dăunătorii, bolile sau temperaturile fiind greu de anticipat. „Spunea cineva la un moment dat Ferească Dumnezeu dacă daţi chix într-un an! Toată lumea vine la Grădina Botanică de aici, de peste 30 de ani toată lumea este învăţată ca la sfârşitul lunii octombrie să fie expoziţia de crizanteme. În fiecare an ne luptăm, acum sunt tot felul de dăunători, de boli. În plus, sunt temperaturile. Anul acesta, de exemplu, în septembrie-octombrie temperaturile au fost foarte ridicate, dar în noaptea dinaintea începerii expoziţiei, a fost extrem de frig”, ne povesteşte tanti Romica, alături de Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice, despre o mică parte dintre greutăţile pe care le întâmpină.

Aproape 90 de hectare şi 52 de angajaţi
Deşi Grădina Botanică se întinde pe o suprafaţă de 88,9 hectare, alături de Romica Barzasuc mai sunt doar 51 de angajaţi. Ar trebui să fie aproximativ 360, după normativele europene care prevăd ca de fiecare hectar să se ocupe patru angajaţi. În schimb, membrii echipei din Iaşi au în grijă de mai multe sectoare, ajutaţi uneori de studenţii voluntari sau de cei care îşi desfăşoară cursuri, stagii de practică sau de cercetare în Grădina Botanică. Este vorba despre cursanţii universităţilor ieşene „Al.I. Cuza”, Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „I. Ionescu de la Brad” ori Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”. „Este o activitate de echipă care a debutat în deceniul şapte şi care se bucură de numeroşi vizitatori şi de o bogată tradiţie. Aici sunt persoane care au învăţat foarte mult şi cu o mare dorinţă de autodepăşire. Doar patru angajaţi au produs această cantitate imensă de crizanteme – aproximativ 15.000 de fire din 120 de soiuri expuse. La aranjarea expoziţiei în seră au mai participat trei persoane care sunt angajate în complexul de sere, iar la cea de afară încă cinci”, a amintit Cătălin Tănase, directorul instituţiei.

Astfel, cei câţiva oameni dedicaţi s-au ocupat de cultivarea crizantemelor, de îmbogăţirea colecţiilor, dar şi de realizarea aranjamentelor florale cu totul speciale şi diferite de la an la an. „Noi nu avem arhitect peisager angajat în Grădina Botanică şi nu avem posibilitatea să colaborăm cu persoane care au o pregătire în acest domeniu”, a continuat Cătălin Tănase. În plus, pentru expoziţia „Flori de toamnă” cheltuielile au fost reduse la minim, toate plantele, seminţele şi fructele provenind din producţia proprie. De asemenea, aranjamentele au fost create de la zero de angajaţi din resturi reciclate.

Doar un singur finanţator
Numărul foarte mic de angajaţi este explicat şi de lipsa finanţărilor, singura care susţine financiar Grădina Botanică, care nu are personalitate juridică, fiind Universitatea „Al.I. Cuza”. „Noi suntem un departament al Universităţii Cuza şi suntem susţinuţi în exclusivitate din bugetul acesteia, comunitatea şi administraţia locală neoferind niciun sprijin financiar. Fără Universitate nu am avea necesarul pentru întreţinerea plantelor, tratamente, substanţele nutritive de care au nevoie, instrumentele pe care le folosim”, a încheiat cu tristeţe directorul Grădinii Botanice din Iaşi.

Expoziţia „Flori de toamnă” şi-a completat aspectul tomnatic prin colecţiile de varză ornamentală, ardei decorativi, dovlecei, bostani, fructe şi seminţe de sezon şi poate fi vizitată în fiecare an în perioada octombrie-noiembrie.

Andreea IGNEA

***
„Am făcut colecţia asta de la bucăţele. Erau vreo 30 de soiuri când am venit aici, iar acum sunt peste 120. Pe unde am mers cu şefa mea, doamna Profira Vidraşcu, am încercat să mărim colecţia încet, încet. Câteodată ni se dădea câte o rădăcină – nu mai mult, am cumpărat, dar am şi furat câte un lăstărel uneori. Eu şi acum sunt înnebunită să aduc şi să îmbogăţesc ceea ce avem aici!” - Romica Barzasuc, cea mai veche angajată a Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” Iaşi

***
„Noi suntem un departament al Universităţii Cuza şi suntem susţinuţi în exclusivitate din bugetul acesteia, comunitatea şi administraţia locală neoferind niciun sprijin financiar” - Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” Iaşi

***
În fiecare sezon sunt organizate expoziţii tematice - plante exotice sunt expuse de la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lui februarie şi până în martie. Primăvara poate fi admirată colecţia de lalele, narcise, zambile, crocuşi. La finalul lunii mai va debuta perioada dedicată colecţiei de trandafiri. De asemenea, colecţia de plante suculente va fi expusă în complexul de sere, fiind grupată foarte sugestiv într-o stâncărie situată în sectorul fitogeografic şi simbolizând America Centrală.