EXCLUSIV FOTO/VIDEO: O zi în cea mai modernă sală de operaţie din Iaşi FOTO

Mânaţi de curiozitatea de a vedea ce se întâmplă în spatele bisturiului în cea mai modernă unitate medicală din Iaşi, reporterii „Evenimentul Regional al Moldovei” au ajuns în sala nr. 8, la Institutul Regional de Oncologie, unde chirurgii toracici îşi desfăşoară activitatea * remarcaţi prin performanţele operatorii în special în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer pulmonar, chirurgii salvează sau prelungesc vieţi în sala de operaţie * intervenţia la care am asistat este în cazul unei paciente de 50 de ani care a suferit de un cancer uterin şi care a ajuns la spital din cauza unei pleurezii la plămâni 

Institutul Regional de Oncologie (IRO) este singura unitate medicală din Iaşi care dispune de zece săli de operaţie proiectate şi dotate la standardele internaţionale. Mânaţi de curiozitatea de a vedea pe viu cum arată o astfel de sală în cea mai modernă unitate medicală din Iaşi, reporterii „Evenimentul Regional al Moldovei” au ajuns în zona unde, zi de zi, chirurgii toracici îşi desfăşoară activitatea. De la deschiderea Institutului Regional de Oncologie cei doi chirurgi toracici Mugurel Bosânceanu şi Cristian Sandu s-au remarcat prin performanţele operatorii în special în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer pulmonar. Statisticele sumbre prezentate de cei doi arată că, numai anul trecut, peste 1.000 de pacienţi au fost diagnosticaţi la Institutul Regional de Oncologie cu temuta boală.

 

 

 

 Dacă pentru medicii chirurgi astfel de operaţii au devenit o rutină, lucru dovedit prin limbaj, modul de lucru în echipă şi sângele rece necesar în sala de operaţie, pentru oamenii de rând, astfel de gesturi sunt desprinse dintr-o altă lume.

 

 

Rigoarea - elementul cheie în sala de operaţie
Rigoare şi disciplină în realizarea actului medical – aceasta este prima impresie lăsată, imediat ce ai pătruns în filtrele speciale care duc în blocul operator, situat la etajul 1 al institutului. Însoţiţi de dr. Cristian Sandu, am ajuns în zona unde tot personalul se schimbă în echipamentul special pentru sala de operaţie. Un asistent cu mască de protecţie pe faţă ne-a întins, peste un geam deschis, echipamentul de unică folosinţă. După o echipare ca la armată între vestiarele medicilor, am pătruns în holul în care sunt înşirate, una după alta, cele zece săli de operaţie. În apropierea camerei de odihnă a medicilor ne întâmpină dr. Mugurel Bosânceanu, care tocmai a ieşit din prima intervenţie chirurgicală. „În scurt timp va fi scos pacientul din sală şi apoi se vor face pregătirile pentru a doua intervenţie”, ne anunţă dr. Mugurel Bosânceanu, în timp ce ne invită în camera în care chirurgii îşi petrec timpul între programele operatorii. Primul pacient operat este un bărbat de 47 de ani, care, deşi nu a fumat niciodată, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. „În urma unui examen de computer tomograf s-a depistat un nodul de aproximativ un 1,5 cm, însă medicii pneumologi au indicat ca fiind un nodul sechelar de la tuberculoză. După 3 luni, pacientul tuşea în continuare, iar nodulul descoperit la prima intervenţie s-a dublat ca dimensiune şi s-a evidenţiat prezenţa şi a altor noduli. În cele din urmă a ajuns la noi şi din primele investigaţii ne-am dat seama că suferă o formă de cancer frecventă la tinerii nefumători, care se datorează unor defecte genetice moştenite. În urma intervenţiei suferite i-am prelevat nodulii ca să avem o certitudine histopatologică după care va urma chimioterapia”, a subliniat dr. Bosânceanu.

O echipă bine sudată

 

  După această prezentare, întreaga echipă ajunge în Sala de operaţie nr.8, cea destinată chirurgiei toracice. Odată ajuns în sală, chirurgul Mugur Bosânceanu îşi prezintă cu mândrie echipa.

 

 

„Sunt foarte mândru de echipa mea şi îi consider prieteni. Aproape la fiecare intervenţie lucrez cu colegul şi prietenul meu, dr. Cristian Sandu, cu care am fost coleg de facultate, coleg de rezidenţiat şi de specialitate şi mă bucur că lucrăm împreună. Al treilea chirurg toracic este dr. Luminiţa Ionescu. A terminat rezidenţiatul şi este proaspăt medic specialist, după ce a susţinut examenul la Bucureşti, şi sper să reuşesc să o menţin în IRO. Asistenţii cu care lucrăm sunt prin rotaţie, la fel ca şi echipa de anestezişti, formată din medicul titular şi doi medici rezidenţi”, spune Mugur Bosânceanu, după ce urmează migălosul ritual de pregătire a unui chirurg în sala de operaţie.

 

 

Deşi chirurgia toracică este o meserie dedicată aproape exclusiv bărbaţilor, Luminiţa Ionescu se numără printre puţinele femei care au ales această specialitate. „Eu sunt o persoană activă şi am ales chirurgia, care mi-a plăcut de când am dat la medicină. Am preferat chirurgia toracică, deşi mi-a fi plăcut chirurgia cardiacă, însă este destul de dificilă de continuat. Pe mâna lor am ajuns din anul I. Le-a plăcut că mă mişcam cu rapiditate şi m-au adoptat ca pe propriul copil. M-au luat de la zero în chirurgia toracică şi m-au adus la nivelul actual. Cazurile dificile mă fac să fiu responsabilă şi să nu îmi fie frică să acţionez cu cap”, a precizat dr. Luminiţa Ionescu, mezina din echipa operatorie.
Muzica este unul din tabieturile de la Sala nr. 8. Astfel, chirurgii toracici ascultă muzica anilor `80, care le asigură buna dispoziţie pe toată perioada intervenţiei.

 Operaţia începe cu o urgenţă
Intervenţia la care urmează să asistăm este în cazul unei paciente de 50 de ani care a suferit de un cancer uterin şi care a ajuns la spital din cauza unei pleurezii la plămâni (apă la plămâni). „Intervenţia constă într-o toracoscopie exploratorie, însemnând evacuarea lichidului din cavitatea toracică. Vom introduce o cameră video, ne vom uita în cavitatea pleurală şi dacă observam leziuni suspecte vom lua biopsie pentru anatomie patologică şi vom face acel talcaj pleural. Asta înseamnă că pudrăm cu un talc special fără azbest care le va suda, astfel că pacienta va avea un confort de viaţă sporit şi nu va mai exista riscul de apă la plămâni”, a subliniat Mugur Bosânceanu. Prima etapă a operaţiei este anestezia pacientului, însă procedura medicală este îngreunată, iar anestezistul cere de urgenţă sprijinul chirurgului. Cu manevre ferme, dr. Bosânceanu face o incizie mică între coaste, introduce un tub de dren şi scoate o parte din lichid, pentru ca ventilaţia pacientului să poată fi realizată în condiţii de siguranţă. „După cum vedeţi, anestezista suportă presiuni foarte mari şi pacientul trebuie decomprimat, pentru a putea fi oxigenat în parametri normali. Anestezistul strânge balonul de oxigen foarte bine, semn că întâmpină rezistenţă, din cauza lichidului care comprimă plămânul drept”, ne explică foarte calm dr. Cristian Sandu, în timp ce în faţa noastră echipa operatorie lucrează contra-cronometru. După această manevră, pacienta este poziţionată pe un dispozitiv special pentru a asigura chirurgului confortul operator. „Operaţia a început cu o uşoară urgenţă şi a trebuit să puncţionez, apoi să scot lichid din cavitatea toracică. Acum totul este bine. Mă duc să mă spăl”, a precizat, pe fugă, dr. Mugurel Bosânceanu. Printre coaste, chirurgul face o incizie mică şi introduce un dispozitiv trocar, care să permită introducerea toracoscopul să intre uşor şi să nu lezeze organele. Prin mica incizie, chirurgul introduce un braţ al toracoscopului în cavitatea toracelui, astfel încât să permită obţinerea unei imaginii clare intraoperatorii. Deşi pare calm, chirurgul mărturiseşte că are emoţii la fiecare intervenţie. „Emoţii am la fiecare intervenţie chirurgicală, indiferent de dificultate, pentru că ai o viaţă pe mâini. Trebuie să-ţi păstrezi însă emoţiile, să le ţii sub control, să te gândeşti la ce ai de făcut, să faci paşii necesari pentru binele pacientului”, spune zâmbind chirurgul Mugur Bosânceanu, în timp ce se apropie de masa de operaţie şi studiază pacienta, care este deja sub efectul anesteziei.

 

 

„Suntem o echipă sudată şi intrăm la cazurile dificile împreună. Este foarte important să-ţi păstrezi sângele rece în sala de operaţie, pentru că altfel rişti să răspândeşti panică în echipa operatorie. Stăpânirea de sine în sala de operaţie este un sentiment care se capătă în timp”, a precizat dr. Cristian Sandu. În timp ce chirurgii pregătesc următorii paşi operatorii, dr. Cristian Sandu ne prezintă sala de operaţie. „Avem tot ce ne trebuie: aparatura este performantă, iar condiţiile sunt foarte bune. Sala este foarte modernă şi este similară cu cea găsită de noi în stagiile din vest. Avem aparatură modernă de anestezie, iar totul este capsulat. Nu sunt cabluri la vedere, totul este înglobat în structura pereţilor. Pe lângă instrumentarul clasic, sala dispune de aparatură laparoscopică , aşa cum este toracoscopul care are în capul dispozitivului o cameră video HD, care ne permite să vedem intraoperator la o rezoluţie impecabilă”, a precizat dr. Cristian Sandu.

Oamenii fără coaste

Lichid la plămâni cât într-un PET de Coca Cola
După câteva încercări, chirurgul pătrunde în plămân. „Este cam pătat plămânul acesta, este invadat de lichid”, spune chirurgul Bosânceanu. Ajutat de dr. Ionescu, introduce un tub de dren conectat la un aspirator, care extrage în câteva reprize peste doi litri jumătate de lichid negru. „S-a extras cât o sticlă de Coca Cola de 2, 5 litri, ca să înţeleagă tot poporul. Acesta este un caz fericit, întrucât am avut cazuri când am evacuat şi 5 litri, încât la radiografie nu se mai vedea plămânul, era alb complet”, spune chirurgul Bosânceanu. După ce a evacuat lichidul, chirurgul inspectează foarte atent cavitatea toracică. „Aceasta este diafragma, care arată foarte rău, şi nici plămânii nu arată bine, sunt pătaţi. Vrem să aflăm de ce s-a format acest lichid, dacă este o pleurezie metastatică sau nu”, a subliniat dr. Bosânceanu. Înaintând cu camera video în cavitatea toracică, chirurgul descoperă câţiva noduli de ordinul milimetrilor, prinşi în peretele toracic. Cu un cleşte ataşat în braţul toracoscopului, chirurgul încolţeşte cu dexteritate doi dintre aceşti noduli, pentru analiză histopatologică.

Frica de bisturiu
Specialiştii susţin că, de cele mai multe ori, pacienţii ajung în stadii avansate de boală, de frica unei intervenţii chirurgicale. Din acest motiv, chirurgii au încercat să ofere o serie de sfaturi celor care ezită să vină la medic de frica bisturiului. „Frica nu poate fi eliminată. Vorbim despre oameni şi este normal să ai temeri. Eu, personal, am suportat intervenţii chirurgicale şi, deşi ştiam ce se întâmplă, am avut o teamă începând de la anestezie. Sfatul meu este că trebuie să ai încredere în omul din faţa ta, care îţi spune indicaţia chirurgicală”, a precizat dr. Cristian Sandu. Medicul susţine că, prin tot ceea ce face, chirurgul trebuie să-i insufle pacientului încredere. „Contează foarte mult cei din jurul chirurgului, pentru că este o muncă în echipă şi dacă nu îţi asumi gesturile pe care le faci şi devii ezitant, munca de echipă dispare. Munca de echipă începe de la asistentele medicale din sala de operaţie, ajungând la anestezist şi chirurg. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că o intervenţie făcută la timp le poate salva viaţa şi este bine să nu o amâne, iar primul pas este să vină să stea de vorbă cu echipa medicală şi, împreună, să stabilească o conduită terapeutică. Chirurgia este traumă, însă acest pas este făcut doar dacă este în interesul pacientului”, a mai punctat dr. Sandu.

Vezi aici Galeria Foto în sala de operaţie de la Institutul Regional de Oncologie

1.000 de cazuri de cancer pulmonar pe an
Chirurgii se confruntă cu un fenomen, şi anume, creşterea cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, în special la persoanele de sex feminin. „Recent, am avut un bărbat şi o femeie în vârstă de 40 de ani cu cancer pulmonar extins, la prima prezentare. Pacienţii prezentau durei de spate şi se tratau fie la neurolog fie la balneolog. În cele din urmă, o radiografie pulmonară a evidenţiat nişte pete pe plămânul drept, iar in urma endoscopiei bronşice s-a evidenţiat leziunile”, a subliniat dr. Bosânceanu. Chirurgii se plâng de faptul că majoritatea pacienţilor ajung târziu la medic şi, din păcate, intervenţiile sunt paleative. „În stadiile avansate de boală, noi nu putem să facem mare lucru, decât să-i ajutăm pe pacienţi să poată respira. Ne-am dori să-i vedem în stadii incipiente, cu noduli mici, când o intervenţie asigură o rată de vindecare de peste 80 la sută la 5 ani. La noi în ţară, rata de vindecare a cancerului bronhopulmonar este de 10 la suta la 5 ani. Anul trecut, 1.000 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu cancer bronho-pulmonar, însă doar 15 la sută au fost operabili. Dintre aceştia, perspectiva de supravieţuire este de 10 la sută. Pacienţii sunt cu vârste cuprinse între 25 şi 85 de ani”, a precizat Mugure Bosânceanu. Cristina MIHĂILĂ
****
„Emoţii am la fiecare intervenţie chirurgicală indiferent de dificultatea sa pentru că ai o viaţă pe mâini”- dr. Mugur Bosânceanu, chirurg toracic la Institutul Regional de Oncologie
***
„Este foarte important să-ţi păstrezi sângele rece în sala de operaţie pentru că altfel rişti să răspândeşti panică în echipa operatorie” - dr. Cristian Sandu, chirurg toracic la Institutul Regional de Oncologie