FOTO Stelele sunt mai strălucitoare la Bârlad

Mii de persoane pe an ajung mai „aproape” de cer, pentru câteva zeci de minute urmărind cu atenţie mişcarea planetelor, a stelelor, şi aflând detalii despre Galaxie, prezentate cu pasiune de muzeograful Ciprian Vîntdevară în timpul spectacolelor din Planetariul de la Bârlad. Aceeaşi pasiune a dus la descoperirea, prin intermediul Observatorului Astronomic, unui nou obiect – foarte rar, de altfel. Reuşita este cu atât mai importantă cu cât România a contribuit cu foarte puţine descoperiri în domeniu. 

Peste 8.000 de vizitatori se bucură anual de spectacolele oferite la Planetariul din Bârlad, unde constelaţiile, planetele, astrele îşi dezvăluie câteva dintre secrete. „Aşezaţi-vă comod şi priviţi cupola Planetariului. Ce vedeţi acum proiectat este cerul aşa cum se vede în acest moment”, sunt primele cuvinte pe care le auzi, imediat ce lumina este stinsă, iar stele îşi fac încetul cu încetul apariţia.

Paşii prin galaxie ne sunt purtaţi de Dumitru Ciprian Vîntdevară, muzeograf la Planetariu şi Observatorul Astronomic. „Chiar în faţa noastră vedem un astru strălucitor. Acesta este Soarele! Aici avem posibilitatea de a vedea cerul cu stele, dar şi fără, pentru că albastrul pe care îl ştim atât de bine se datorează atmosferei Pământului. Dacă nu am avea atmosferă, am vedea cerul negru cu foarte multe stele, iar Soarele ar fi extrem de strălucitor... În planetariu, pot să mă joc cu timpul, îl pot da înainte sau înapoi, după cum doresc. Voi aţi privit vreodată cerul, stelele? Cu siguranţă ştiţi că toate stelele pe care le vedem sun din Galaxia noastră. Ştiţi cum se numeşte?”, continuă lecţia nonformală de astrologie, implicându-i din ce în ce mai mult pe participanţii de toate vârstele. Copiii se lasă prinşi în jocul muzeografului Ciprian Vîntdevară şi răspund repede, într-un glas: „Calea Lactee!!!”.

La finalul experienţei, cu toţii simt că deja cunosc mai multe despre Univers şi îşi promit că vor reveni pentru un alt spectacol, în timpul căruia alte şi alte taine le vor fi dezvăluite. De asemenea, sunt invitaţi să viziteze seara Observatorul, unde „teoria este pusă în practică”. „Eu pun accentul foarte mult pe practică şi mulţi dintre vizitatorii de la Planetariu, vin şi la Observatorul Astronomic. Acolo îi învăţ cum să folosească instrumentele necesare şi îi ajut să localizeze pe cer diverse constelaţii, stelele cele mai importante din Galaxia noastră, planetele”, explică Ciprian Vîntdevară.

O descoperire de excepţie
Dotările Observatorului Astronomic din Bârlad l-au transformat într-unul dintre cele mai performante din ţară. Primul telescop a fost achiziţionat în 2006, iar, ulterior, prin două proiecte, s-au alăturat instrumente pentru public, dar şi pentru cercetare, astrofotografie, culminând cu obţinerea codului MPC - Minor Planet Center - în anul 2013. „Astfel, acum putem raporta măsurători de poziţii, de asteroizi, de comete la MPC, institut-departament al NASA (SUA) care colectează date de la peste 1.800 de observatoare din întreaga lume - inclusiv de la noi”, argumentează muzeograful importanţa existenţei unui echipament de cercetare.

Cu instrumentele necesare, pasiune, curiozitate şi, poate mai ales, răbdare, Bârladul a pus România pe harta ţărilor cu descoperiri în astrologie. „De 2013 şi până în prezent ne-am perfecţionat, şi din toamna anului 2014 am început să căutăm supernove în galaxiile mari şi uşor accesibile pentru telescopul nostru. Rezultatele nu au întârziat să apară. La începutul lunii februarie am reuşit să facem o descoperire istorică atât pentru Bârlad, cât şi pentru astronomia românească”, spun cu mândrie binemeritată reprezentanţii Muzeului „Vasile Pârvan”.

În noaptea de 10 spre 11 februarie, Ciprian Vîntdevară a observat un obiect ceresc nou, raportând MPC o posibilă descoperire a unei supernove cu magnitudinea 16.5 într-o galaxie apropiată: Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situată la aproximativ 21 milioane de ani lumină, pe teritoriul constelaţiei Ursa Mare. Două zile mai târziu, astronomul neozeelandez Stu Parker a confirmat descoperirea muzeografului român, utilizând un telescop din Spania. Apoi, s-a constat că obiectul nou descoperit nu era o supernovă, pentru aproximativ o lună natura acestuia fiind incertă, deşi numeroase forumuri şi site-uri internaţionale de specialitate au publicat diverse articole pe această temă. Abia pe 11 martie, specialiştii au hotărât că este vorba despre o novă roşie luminoasă, informaţiile fiind confirmate în urma mai multor observaţii astronomice ştiinţifice.

Concluzia la care s-a ajuns oferă un plus descoperirii lui Ciprian Vîntdevară - obiectul este foarte rar! „Datorită numărului mic de astfel de obiecte descoperite până în prezent, novele roşii nu sunt încă înţelese foarte bine de către oamenii de ştiinţă. Pentru mine şi echipa de la Observatorului Astronomic este un moment unic şi cu siguranţă va rămâne în istorie. Am demonstrat că avem dotarea şi posibilitatea să facem descoperiri ştiinţifice în acest domeniu!. În plus, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad a devenit primul observator astronomic din România ce a descoperit o novă roşie luminoasă în altă galaxie”, subliniază Ciprian Vîntdevară. De asemenea, acesta aminteşte mult prea puţina experienţă la nivelul ţării în studierea astrologiei, neexistând nici măcar un Observator Astronomic Naţional, care, spune muzeograful de la Bârlad, „nu presupune costuri extreme...”.

Bârladul promite mult în viitorul astronomiei din România
Pasiunea pentru studiul astrelor este împărtăşită de numeroşi locuitori ai Bârladului, mulţi dintre ei fiind tineri, care, în ciuda vârstei fragede, se implică în diverse acţiuni şi au importante rezultate în acest domeniu. Dovadă sunt elevii care participă la olimpiade şi care îmbină teoria pe care o învaţă în şcoală cu ore de practică la Observator, dar şi acţiunile Astroclubului „Perseus”, fondat tot de muzeograful gălăţean Ciprian Vîntdevară. Membri sunt de la copii în clasa a III-a până la persoane adulte. „În general, eu pun accent pe aspectele practice, îi învăţ cum să folosească un telescop, să se orienteze pe cer - să cunoască principalele constelaţii, unele stele mai strălucitoare, să localizeze corect planetele pe cer folosind programe, hărţi, atlase stelare. Bineînţeles, facem şi cursuri teoretice, însă nu cum sunt cele de la şcoală - formule, calcule. Nu! Ne axăm foarte mult pe exemple, imagini, totul fiind mult mai lejer”, precizează fondatorul „Perseus”.

De asemenea, nu lipsesc taberele de vară, în timpul cărora participanţii evadează pentru câteva zile, în perioada iunie-iulie, din mediul încărcat de poluare luminoasă al oraşului - care îngreunează mult observaţiile. Apoi, în ultimii patru ani, a fost organizată Şcoală de Vară „Descoperă Universul”, fiecare ediţie bucurându-se de un număr din ce în ce mai mare de participanţi. În aceste momente, „elevii” cei mai buni ai Astroclubului „Perseus” devin timp de patru zile „profesori”, ei fiind cei care susţin cursurile intensive pentru novicii în astronomie.

La finalul Şcolii de Vară, unii participanţi fac primii paşi spre o nouă pasiune, alţii transmit mai departe informaţiile pe care le-au acumulat, dar toţi primesc diplome, importante în întocmirea unui CV. „Aşa am început şi eu, cu multe ore de voluntariat. Când am ajuns membru al echipei Muzeului Vasile Pârvan au contat foarte mult şi diplomele de participare la astfel de acţiuni. În plus, am făcut cunoştinţă cu practica în acest domeniu! Acum, prin activităţile noastre ne punem în valoare pasiunea, dar încercăm şi să popularizăm, să facem cunoscută şi această ramură a ştiinţelor - astronomia”, încheie Ciprian Vîntdevară, muzeograful român care a făcut una dintre puţinele descoperiri ale ţării noastre în domeniul astrologiei. Andreea IGNEA

* * *

Născut la Galaţi, Dumitru Ciprian Vîntdevară a urmat cursurile Facultăţii de Geografie din localitate, fiind înclinat din copilărie spre ştiinţe. Încă din primul an din viaţa de student, a descoperit pasiunea pentru astrologie, domeniu mult prea puţin studiat în România, fapt ce nu a fost un impediment pentru el. În urmă cu zece ani a fondat Astroclubul „Călin Popovici”, alături de alţi colegi care îi împărtăşeau pasiunea. Cinci ani mai târziu a devenit o parte din familia specialiştilor de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, instituţie ce a sărbătorit anul trecut centenarul. „Observatorul astronomic a fost o ambiţie personală! De fapt, acesta şi, bineînţeles, descoperirea sunt cele mai importante momente din viaţa mea. Totuşi, cred că orice om de ştiinţă, indiferent de domeniu, îşi doreşte să reuşească să aibă cel puţin o descoperire”, subliniază Ciprian Vîntdevară.

 

* * *
Până a ajunge la etajul pavilionului Muzeului „Vasile Pârvan” unde se află Planetariul, vizitatorii mai au o surpriză - colecţia maestrului Marcel Guguianu, căruia îi este dedicat pavilionul. De asemenea, patrimoniul Muzeului din Bârlad de peste 100.000 de piese este expus în cinci sedii, care anual se bucură de mii de vizitatori din localitate, din întreaga ţară, dar şi din străinătate, aceştia revenind deseori în sălile încărcate de istorie. În plus, arta vizuală este îmbinată cu muzica, de câteva ori pe lună Pavilionul „Marcel Guguianu” găzduind concerte, care se bucură de un real succes în rândul melomanilor din Bârlad.

* * *
Prima filă din istoria Observatorului Astronomic din Bârlad a fost scrisă în anul 2006, când a fost achiziţionat primul telescop pentru observaţii astronomice, din fondurile proprii ale Muzeului „Vasile Pârvan”, la iniţiativa directorului instituţiei, Mircea Mamalaucă. A urmat o perioadă dificilă, între anii 2008-2010, lipsa unui specialist limitând vizitarea observatorului. Apoi, din 2010, odată cu venirea unei persoane specializate - Ciprian Vîntdevară -, observatorului şi-a deschis larg porţile. Dotări au fost făcute în 2009, 2010 (din fondurile muzeului), iar în perioada 2011-2013, observatorul a intrat într-un intens proces de modernizare, prin două proiecte în valoare totală de 10.000 euro. De asemenea, din 2010 Planetariul din Bârlad, construit prin fonduri europene, oferă spectacole diverse, toate la fel de atractive, cu teme sugestive - „Atingând marginea Universului”, ALMA („Atacama Large Millimetre "0,"”), „Galaktos”, „Sistemul Solar”, „Cursa spre Pământ”, „Două bucăţele de Sticlă” sau „Tărâmul Luminii”.