Misterele unei perle zidite în inima Iaşului

Un monument ce ascunde o oază infinită de istorie şi cultură a stârnit curiozitatea a mii de români şi străini în ultimii ani * recent restaurată şi reîntoarsă la adevărata ei splendoare, Mănăstirea Golia dăinuie precum o fortăreaţă în inima oraşului, cu turnuri impunătoare şi o panoramă care taie respiraţia oricărui vizitator * zeci de milioane de euro s-au cheltuit în ultimii ani pentru refacerea obiectivului istoric, cultural şi turistic, deschizând astăzi porţile către găsirea misterelor încă ascunse din istoria secolului al XVI-lea * aici, în turnul clopotniţă au fost ţinute captive femeile infidele, iar mai târziu turnul a fost transformat în sanatoriu

Secretele pe care le ascund pereţii reci ai Mănăstirii Golia, turnurile măreţe, fosta închisoare a femeilor infidele şi refugiul sacru al unor eminenţe ale literaturii şi istoriei româneşti încă aşteaptă să fie descoperite. Complexul istoric şi cultural din cadrul mănăstirii, acum administrat de Centrul de Promovare Turistică Iaşi, ascunde o frescă din istoria locală ce a stârnit curiozitatea întregii lumi. Numai anul trecut, după cea de-a doua etapă de restaurare şi reabilitare, Mănăstirea Golia a primit peste 7.000 de vizitatori, din toate colţurile Pământului. Ansamblul a găzduit 6.160 turişti români (88% din total), dintre care 1.675 au fost din judeţul Iaşi şi 945 din Bucureşti. Intrigaţi de enigmele acestei perle arhitecturale au fost şi străinii. Potrivit Centrului de Promovare Turistică Iaşi, din cei 840 de turişti străini, cei mai mulţi au provenit din ţări europene, precum Marea Britanie, Franţa, Belgia, Luxemburg, Turcia, Finlanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia. Ba mai mult, anul trecut, mănăstirea a primit vizita unor turişti de dincolo de graniţa Europei, din Afganistan, Japonia, Tunisia, Maroc, Iordania, Australia, India, China, Canada, Hong Kong şi Statele Unite ale Americii. Mulţi dintre ei au venit chiar la recomandarea celor care au trecut cel puţin o dată pragul ansamblului istoric. „Străinilor le place aici. Noi le cerem un feedback mereu şi spun că sunt încântaţi de ce găsesc la noi. Ei spun că mulţi vin cu păreri preconcepute în România şi aici constată că lucrurile stau altfel. În primul rând le plac oamenii, pentru că sunt prietenoşi. Am vorbit cu vizitatori din Spania, care au primit un mare ajutor de la tinerii ieşeni, constatând că mai toţi ştiu limba engleză şi există posibilitatea de comunicare, iar că în alte ţări nu au întâlnit aşa ceva. Am avut un grup din Marea Britanie, printr-un program Erasmus, care atunci când le-au spus apropiaţilor că vin la noi, li s-a răspuns că fac o greşeală. Mulţi dintre străini spun că au venit la recomandarea prietenilor, am avut şi un fotograf sârb care la fel, ne-a vizitat după ce a auzit de noi de la un apropiat”, a precizat Carmen Chiorcea, directorul Centrului de Promovare Turistică Iaşi.

 

Fonduri mici, evenimente puţine

Responsabilii de eficientizarea obiectivului istoric au înţeles că următorul pas în promovare stă în puterea mediului online. Au existat mai multe parteneriate cu şcolile din judeţul Iaşi, concretizate în expoziţii şi concursuri tematice de pictură. Evenimentele s-au mai redus însă, recunosc cei din conducerea centrului, ca urmare a faptului că instituţia nu mai primeşte sprijin financiar din partea autorităţilor. Pe plan local, după etapa a doua de reabilitare, Centrul de Promovare Turistică Iaşi administrează independent financiar complexul Golia, cu resurse proprii şi la preţuri de vizită simbolice, în comparaţie cu trăirile dintre pereţii de piatră, ce ascund frânturi inestimabile din patrimoniul istoriei ieşene. „Finanţarea noastră vine în mare parte doar din vânzarea biletelor. Noi am refăcut site-ul (www.iasi-info.ro), iniţial era făcut pe primul proiect. Acum lucrăm la varianta în limba engleză. Sigur, suntem activi pe toate reţelele de socializare, pentru că după o activitate de lungă durată ne-am dat seama care sunt nişele pe care trebuie să mergem. Iaşul este o pepinieră de talente pentru care noi optăm că ar trebui să se facă ceva, cel puţin la nivelul promovării. Noi organizăm expoziţii şi evenimente în turn, în special pentru copii. Au fost mai multe parteneriate cu şcoli din judeţ”, a explicat Carmen Chiorcea. Doar patru oameni lucrează la Centrul de Promovare Turistică Iaşi, care fac „de toate”, inclusiv menaj, ghid turistic şi promovare online, un număr prea mic pentru atingerea potenţialului dorit.

 

Misterele turnurilor de colţ

În cadrul ansamblului Golia sunt cinci obiective: biserica, turnul clopotniţă, casa scriitorului Ion Creangă din vremea în care acesta era diacon, şi două turnuri de colţ, unul dedicat spiritualităţii ortodoxe şi celălalt folclorului moldovenesc. Unul dintre ghizii centrului ne-a oferit un tur al mănăstirii, povestind cu amănunt istoria fiecărei piese din ansamblul Goliei. Spre exemplu, în turnul dedicat spiritualităţii ortodoxe, este amenajată chilia unui vechi călugăr, cu părţi din mobila originală, iar craniul acestuia este conservat şi acum alături de mormântul lui, dând încăperii un fior rece al vremurilor trăite în sihăstrie. „Este craniul unui călugăr care a trăit aici în jurul anului 1840. Tot aici este şi mormântul său, iar roba lui este păstrată şi acum în această încăpere. În tavan sunt două inele, acolo se agăţau candelabre, în camera cu pereţii din piatră era la fel de frig ca acum, aşa se trăia aici”, ne-a povestit ghidul Vlad Ropotică.

La baza turnului spiritualităţii ortodoxe se află expuse câteva obiecte recuperate din ce a avut mănăstirea - o parte au plecat în Grecia, o parte la Bucureşti. Tot aici este expusă o icoană veche de peste o sută de ani, pictată în aur, pe coji de ouă. În turnurile de colţ se observă şi acum găurile de tragere pentru puşti, din vremea în care mănăstirea fusese asediată de două ori. Doar că obiectele de mare valoare nu au fost furate niciodată, acestea fiind zidite într-o cămară în turnul clopotniţă. La Golia, Ion Creangă a stat vreme de cinci ani, în încăperea în care îşi trăia viaţa de diacon. „Printre obiectele originale încă rămase aici se numără costumul de diacon a lui Ion Creangă, cufărul de călătorie al familiei Creangă şi lada de zestre a soţiei, restul fiind obiecte aduse de la Humuleşti”, ne povestesc angajaţii centrului turistic.

Mai mult, în spatele acestei camere se află altă odaie, mobilată la acea vreme după gusturile soţiei lui Creangă, aceasta fiind cea mai locuită încăpere din întreg judeţul Iaşi, fără întrerupere de la 1.700 încoace. În prezent, în acea cameră sunt găzduiţi studenţi. În turnul de folclor sunt expuse vase de Cucuteni, obiecte de artă populară casnică, pictură şi împletituri care împlinesc peste o sută de ani, dar şi costume de tradiţie populară originale, provenite din donaţii.

 

Povestea închisorii de femei

În turnul clopotniţei, ce atinge grosimi de până la nouă metri, într-o încăpere cu ferestre blocate de gratii metalice de mai bine de o sută de ani, erau aduse aici şi ţinute prizoniere femeile considerate infidele. De asemenea, tot aici erau adăpostite persoane cu deficienţe mintale, gratiile împiedicându-i pe aceştia să se arunce de pe fereastră. „Se numea turnul domniţelor, pentru că erau femei din familii bune, bănuite de soţi că îi înşeală, le trimiteau aici ca să nu fie executate”, ne-a spus ghidul.

Însă un alt mister ascuns de turnul clopotniţei stă într-o cămară în care s-au zidit obiecte de mare valoare în vremea asediilor, cu piatră de pe fundul unei foste mări, Marea Sarmatică, iar în zid încă se văd bucăţile de scoică. De altfel, la acea vreme accesul în turn se făcea de pe zid, pe o pasarelă de lemn, fiind singura modalitate de intrare. Cel mai mare clopot din turn este o donaţie a regelui Carol I, fiind vizibile inscripţiile cu numele acestuia.

Tot în turnul clopotniţă rezită acum singura scară de lemn originală, care duce chiar către terasa turnului, oferind o panoramă unicat asupra oraşului Iaşi, fiind punct de observaţie în timpul asediilor. Biserica, aşa cum se vede acum, este din vremea lui Vasile Lupu, fiind iniţial construită de logofătul Golia, dar din original se mai păstrează doar o piatră, în interior. Din ambiţia lui Vasile Lupu, care s-a visat mult timp împărat, inclusiv candelabrul din interiorul bisericii este construit în formă de coroană regală. Pentru restaurarea integrală a ansamblului Golia au fost cheltuiţi, în prima etapă 4,8 milioane euro, iar în cea de-a doua etapă, finalizată la finele anului 2015, 25 milioane lei, lucrări care au adus premii şi recunoaştere internaţională a instituţiilor implicate.