Povestea singurului cor bărbătesc din satele Iaşului

Un grup de bărbaţi din Ciurea a câştigat Trofeul unui festival dedicat muzicii corale din Republica Moldova. Prima filă din povestea Corului Bărbătesc „AD HOC” a fost scrisă în urmă cu mai puţin de un an, când primarul comunei, nepotul maestrului Constantin Arvinte, a lansat invitaţia colegilor de a i se alătura, iar în august 2014 visul său a devenit realitate. Din grup fac parte, alături de primar, consilieri locali, funcţionari, elevi şi pensionari. Repertoriul şi, mai ales, modul de interpretare atrag încă de la primele note. 

De câteva ori pe săptămână, seara, de la ora 19.00, Primăria Ciurea răsună de cântecele interpretate cu talent şi pasiune de 30 de bărbaţi, ce se pregătesc să încânte publicul local ori pe cel din alte localităţi cu un spectacol de excepţie. Primar, consilieri locali, funcţionari publici, elevi, pensionari, cu toţii uită de grijile zilnice şi devin Corul Bărbătesc „AD HOC” Ciurea, grup de amatori, după cum spun ei înşişi, însă cu reuşite importante la nici un an de la înfiinţare. Formaţia este inedită, prin paleta diversă a membrilor, dar şi prin faptul că este una dintre foarte puţinele – dacă nu chiar singura - de acest gen din satele judeţului Iaşi. Ceea ce îi aduce împreună nu este doar talentul şi pasiunea pentru muzica populară sau cea religioasă, ci şi dorinţa de a demonstra că şi în mediul rural, cultura, păstrarea şi transmiterea tradiţiilor ocupă un loc important.

O dată importantă pentru 30 de persoane, august 2014
Iniţiativa a venit din partea primarului comunei, Cătălin Lupu, pasiunea sa pentru muzică fiind moştenită de la unchiul său, cunoscutul compozitor, dirijor şi folclorist român, născut pe 21 mai 1926, în comuna Voineşti (judeţul Iaşi). Astfel, în urmă cu aproape un an, în luna august, a luat fiinţă Corul Bărbătesc „AD HOC” Ciurea, avându-l ca dirijor pe tânărul de nici 30 de ani, Ovidiu Manolache, profesor de muzică la şcoala din sat. „Avem talent, avem pasiune, dăruire şi dorinţa de a continua şi a creşte, bineînţeles! La început, însă, a fost mai greu. De exemplu, la primele două-trei întrebări nu ştiam care dintre noi vor dori să continue, nu se venea la timp. În plus, cei mai mulţi nu au studii muzicale, chiar dacă sunt unii care cântă de mult timp. Apoi, încetul cu încetul, formaţia noastră s-a închegat, a prins formă, structură şi o anumită statornicie. Acum, la ora 19.00, la finalul programului de lucru, foarte rar se întâmplă să întârzie cineva”, începe să povestească Cătălin Lupu, care, în fiecare săptămână, renunţă la funcţia de conducere, devenind membru al Corului Bărbătesc „AD HOC”.

Greu a fost, la început, şi pentru dirijorul corului, însă doar pentru că a fost nevoie de o perioadă de muncă la intensitate maximă, deoarece modul de lucru cu o formaţie de amatori solicită foarte multă atenţie şi, mai ales, repetiţie. Toţi membrii sunt de acord că fără ajutorul unui dirijor, grupul nu ar fi acelaşi. „Norocul nostru a fost că profesorul de muzică de la şcoala noastră a acceptat să ne fie dirijor, îşi face timp să participe la fiecare repetiţie şi îşi dă tot interesul să înţelegem fiecare notă”, spune unul dintre coriştii din Ciurea. „Nu pot spune că sunt un chiar dirijor propriu-zis, ci doar un om care are studii în domeniu şi care, astfel, are o viziune asupra modului în care trebuie să fie interpretat un cântec. Nu îmi vine să cred că am ajuns la nivelul la care suntem acum, dar am muncit mult cu toţii”, a fost replica lui Ovidiu Manolache.

Experienţa se câştigă uşor
Când nu participă la vreun festival, repetiţiile sunt doar o dată pe săptămână, în caz contrar acestea sunt ceva mai dese, de două-trei ori pe săptămână, însă nu de mai multe ori, întrucât stresul ar fi prea mare sau ar putea interveni plictiseala, după cum le explică dirijorul de nici 30 de ani. „Ei sunt pasionaţi şi am încercat să îi includ cât mai bine în grup, iar fiecare să îşi aducă aportul în funcţie de vocea pe care o au. A fost necesară o perioadă de muncă intensă, doar unul sau doi dintre ei având studii muzicale. Unui amator trebuie să îi exemplifici, să îi cânţi de mult mai multe ori decât unui cunoscător de note, care doar se uită pe hârtie şi deja ştie ce trebuie să facă, în timp ce un amator trebuie să asculte. Frecvenţa repetiţiile au loc, acum, în funcţie de proiectele muzicale în care ne implică. Nu e greu, atât timp cât este pasiune, ceea ce, din fericire, nu lipseşte niciunuia din corul nostru”, explică dirijorul corului, Ovidiu Manolache, care şi-a început studiile muzicale de la vârsta de 7 ani. De fapt, la câteva luni de la înfiinţare, în octombrie, Corul Bărbătesc din Ciurea a participat la primul lor festival, la cel din satul natal, unde şi-au încântat rudele şi cunoscuţii cu repertoriul în cadrul Festivalului „Bucuriile toamnei”. Apoi, repetiţiile au fost pentru a celebra 1 decembrie, au urmat cele pentru sărbătorile de iarnă, începând cu 6 decembrie, când au Corul Bărbătesc a oferit un concert de colinde la hramul Bisericii „Sf. Nicolae” din comună, alături de Corul de copii „Tim-Tam”, dirijat tot de Ovidiu Manolache. De asemenea, colinde au cântat şi în preajma Crăciunului, însă nu doar în Ciurea, ci şi la unele instituţii din Iaşi.

Trofeul Festivalului la niciun an de existenţă
De fiecare dată, repertoriul este adaptat – cântări religioase, colinde sau cântece populare, în timpul celor din urmă, participanţii nici nu mai aşteaptă invitaţia de a intra în joc. „Ne adaptăm, împreună cu domnul profesor, repertoriul în funcţie de evenimentul la care participăm. Dacă proiectele se măresc, ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, atunci avem nevoie şi de alte voci, care să poată suporta presiunile antrenorului”, glumeşte primarul Lupu. La finalul lunii martie, muzica interpretată de corul din Ciurea a trecut graniţele judeţului, prin participarea la Festivalul de Muzică Religioasă „Buna Vestire”, de la Fundul Moldovei (judeţul Suceava), eveniment dedicat grupurilor de amatori.

Două luni mai târziu, pe 24 mai, cei 30 de corişti „AD HOC” au trecut Prutul, pentru a cânta pe malul bătrânului Nistru, în regiunea Rezina (Republica Moldova), la ediţia a II-a a Festivalului Naţional al Muzicii Corale „Teodor Ţurcanu”. „Sperăm să vă placă ce vom interpreta noi. O facem din inimă, din suflet, suntem amatori, suntem funcţionari din primărie, cetăţeni, elevi, pensionari cu vârste, aşa după cum am scris în fişa de înscriere, între 19 şi 70 de ani. Ceea ce ne adună este dragostea pentru cântecul popular românesc”, a spus primarul Cătălin Lupu, la urcarea pe scena din Rezina. Nu doar că le-a plăcut moldovenilor ce au interpretat, ci le-au oferit Trofeul Festivalului, devenind primul premiu pe care l-a primit Corul Bărbătesc „AD HOC” Ciurea, deşi nu a trecut nici măcar un an de când şi-au „făcut publică” pasiunea pentru cântul popular şi cel religios.

De asemenea, ei se bucură de aprecierea unui adevărat cunoscător în domeniu, Adrian Ardeleanu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi. „Sunt din ce în ce mai bucuros că întâlnesc oameni de suflet, oameni dornici să-şi păstreze tradiţia aşa cum au moştenit-o”, spunea Adrian Ardeleanu, în timpul vizitei în Republica Moldova, făcută alături de corul din Ciurea.

Acesta este doar începutul, doar unul dintre primii paşi pe care îi fac pe drumul sper un succes mult mai răsunător, promit membrii grupului, care şi-au propus să participe la noi şi noi proiecte muzicale, ajutând tradiţia să treacă testul continuu şi inevitabil al timpului. Andreea IGNEA

* * *
Pasiunea vine din familie şi se transmite celor din jur
Deşi încă nu a putut participa la vreun concert al Corului Bărbătesc „AD HOC” din Ciurea, membrii grupului muzical ştiu că maestrul Arvinte le este aproape şi încearcă să ofere de fiecare dată spectacole deosebite şi să se pregătească pentru momentul în care cel care le este mentor va fi lângă ei şi fizic. O vizită a cunoscutului compozitor, folclorist şi dirijor român este aşteptată luna viitoare. Unchiul iniţiatorului corului de bărbaţi din Ciurea, maestrul Constantin Arvinte este cunoscut la nivel naţional, dar şi internaţional, pentru contribuţia extraordinară pe care o aduce folclorului românesc, pentru precizia şi implicarea ca dirijor – fiind unul dintre cei mai apreciaţi din ţară, ca şi pentru întreaga sa activitate de folclorist. Cele mai recente creaţie ale maestrului, care a împlinit recent 89 de ani, au fost prezentate la finalul lunii mai, în cadrul spectacolului „Cântec de primăvară” din Deva, cântând în trei suite hunedorene, de 44 de pagini.

* * *
„Suntem mândri că avem un cor la nostru, al satului, care cântă atât de frumos şi care are deja premii. Nu-i puţin să iei Trofeul Festivalului. Tare aş vrea să pot cânta şi eu, dar dacă mie nu mi-a Domnul voce, doar îi ascult. Prima dată i-am auzit la biserică, la hram, când au cântat cu copii. Parcă eram într-o altă lume” - sătean din Ciurea

* * *
Acum, corul este în „vacanţă”, însă cu toţii promit că îşi vor relua activitatea lunii iulie sau, poate, chiar la finalul celei în curs. Astfel, peste câteva zile, oricine va trece, între orele 19.00 şi 21.00, pe lângă Primăria din Ciurea (una dintre cele mai frumoase din satele Iaşului, de altfel) va avea ocazia de a auzi, chiar şi de afară, repetiţiile celor 30-33 de curajoşi – sau poate mai mulţi, până atunci -, care încearcă să demonstreze prin pasiunea lor că muzica populară, muzica tradiţională românească, nu se pierde, ci este pusă în valoare şi transmisă noilor generaţii. Iar norocul e şi mai mare dacă nimeriţi la o horă...