Poveşti terifiante din curtea fostei Chesturi FOTO
Dimensiune font:
O clădire bântuită de ghinion ar putea fi readusă la viaţă până la mijlocul anului viitor * fosta Chestură de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, clădire de patrimoniu aflată în proprietatea Consiliului Judeţean Iaşi, ar putea deveni muzeu şi sediu de birouri pentru administraţia publică * ani la rând s-a încercat reabilitarea construcţiei, însă autorităţile s-au lovit, de fiecare dată, de eşecuri * primele lucrări de reabilitare au sistat în 2011, iar până la acea dată s-au „tocat” patru milioane de lei * Consiliul Judeţean Iaşi a demarat recent noi proceduri pentru refacerea monumentului de mare semnificaţie istorică ce aduce aminte de ororile Pogromului de la Iaşi
Fosta Chestură de Poliţie de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6 intră din nou în atenţia autorităţilor locale. Rabilitarea clădirii monument istoric a început în mandatul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, însă lucrările au stagnat în 2011, din cauza problemelor financiare ale firmei de construcţii Moldoconstruct. La acea vreme, societatea a câştigat de două ori licitaţia de execuţie şi tot de atâtea ori a fost reziliat contractul. Mai târziu, neînţelegerile dintre grupurile politice din plenul CJ Iaşi au pus barieră oricărei tentative de intervenţie la structura clădirii. Moldoconstruct a acţionat în judecată instituţia contractantă, iar timp de doi ani nu s-au putut organiza alte licitaţii. Singurul aspect pozitiv a stat într-un plan de conservare a lucrărilor, motiv pentru care acoperişul şi interiorul clădirii se prezintă astăzi într-o stare bună. După un conflict purtat prin instanţe, CJ Iaşi a câştigat procesul cu Moldoconstruct, însă până anul acesta au urmat alte evenimente care au pus piedici dezvoltării acestui proiect. O nouă intenţie de reabilitare a fostei Chesturi a apărut în 2015, când CJ Iaşi, sub conducerea lui Cristian Adomniţei, a luat un credit de angajament de 8,4 milioane lei, însă aceşti bani au luat, în final, o altă destinaţie. Licitaţia de revizuire a documentaţiei trebuia făcută pentru că manopera şi costurile materialelor nu mai corespundeau standardelor din 2011. La licitaţie s-a prezentat un singur ofertant, Impex Romcatel Cercetare Proiectare SA, iar de atunci au pornit alte probleme pentru CJ Iaşi. Societatea a contestat licitaţia pe motiv că oferta a fost declarată neconformă, în ciuda faptului că nu avea concurenţă. Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor a dat însă câştig de cauza Consiliului Judeţean, însă aceste proceduri au blocat investiţia timp de mai bine de un an.
O nouă licitaţie, anul acesta
În perioada următoare, Consiliul Judeţean Iaşi ar trebui să finalizeze caietul de sarcini pentru execuţia lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncţionalizare şi mansardare a clădirii monument istoric de pe Strada Vasile Alecsandri nr. 6, iar documentaţia va fi trimisă zilele următoare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. „Urmează urcarea documentaţiei pe SEAP, iar după desemnarea câştigătorului, durata maximă de execuţie a lucrărilor este de şase luni. Noi sperăm ca investiţia să se finalizeze până în primăvara anului viitor. În acest moment, lucrările rămase de executat sunt estimate la 6,6 milioane lei, fără TVA. Este a treia oară când se încearcă reabilitarea clădirii. În acest moment, construcţia nu este racordată la utilităţi, iar singurul serviciu pe care CJ Iaşi îl suportă este cel de pază”, a declarat Eliza Chirica, purtătorul de cuvânt al CJ Iaşi. Actuala investiţie presupune montarea unui ascensor, amenajarea aleilor, realizarea finisajelor şi componentelor artistice ale faţadei, realizarea instalaţiilor termice, electrice şi sanitare, a sistemelor antiefracţie, antiincendiu şi ventilaţie. În mod normal, când va fi gata, aici vor funcţiona birourile instituţiilor aflate în subordinea CJ Iaşi care nu au suficient spaţiu, însă actualul preşedinte al CJ Iaşi, Maricel Popa, are şi alte planuri pentru spaţiile clădirii.
Maricel Popa: „Vom avea două muzee - al Holocaustului şi Toleranţei”
Potrivit preşedintelui CJ Iaşi, curtea clădirii va fi amenajată pentru comemorarea Pogromului de la Iaşi, din 27-29 iunie 1947. În prezent, peretele exterior poartă şi astăzi semnele gloanţelor care au ucis 500 de evrei, într-o pagină neagră de istorie, în perioada regimului Antonescu. Această clădire va găzdui nu doar primul Muzeu al Holocaustului, ci şi un Muzeu al Toleranţei. „Aici s-a făcut repartiţia pentru trenul morţii, însă cei mai mulţi erau omorâţi. Pe 29 iunie 1947, în această curte au fost ucişi 500 de oameni. Curtea va fi zonă de pelerinaj şi va fi placată cu piatră dintr-un drum judeţean care datează din anii 1940. Clădirea va găzdui birourile Consiliului Judeţean, direcţiile subordonate şi va fi dotată cu o sală de şedinţă. Pe lângă muzeul Holocaustului, care este la parter, la etajul I vrem să facem un Muzeu al Toleranţei. Am găsit două vagoane din trenurile morţii şi le vom duce la cimitirul de la Podu Iloaei”, a afirmat Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
Curtea fostei Chesturi ascunde orori greu de imaginat, iar amenajarea ei este una din priorităţile autorităţilor judeţene. În dimineaţa zilei de 29 iunie 1941, în Curtea Chesturii de Poliţie din Iaşi, trupurile celor vii erau amestecate cu cadavre. La poartă stăteau soldaţi români şi germani cu răngi de fier, lovind pe cei care erau împinşi înăuntru. După ce evreii au fost comasaţi în curtea Chesturii, în acest loc s-a produs o tentativă de evadare spre strada Victor Place - Cinematograful Sidoli, prin Curtea imobilului Grumberg. Mulţi dintre cei care au încercat să scape au fost împuşcaţi. A doua zi, evreii care nu au fost executaţi erau puşi să spele râurile de sânge din curtea Chesturii.
Record editorial pentru presa regională din România, bifat de „Evenimentul Regional al Moldovei”:
8.000 DE EDIŢII IEŞITE DIN TIPARE!
Supravieţuitor al Pogromului: „Am stat culcat la pământ, fără să mişc”
Unul din supravieţuitorii Pogromului la Iaşi este Iancu Ţucărman. Acesta îşi aminteşte cu mare emoţie clipele trăite în curtea fostei Chesturi. „Aici, în această curte, am stat culcat la pământ neavând voie să mă mişc, de pe data de 29 iunie 1941, până a doua zi dimineaţă, când ne-au dus către o destinaţie necunoscută pentru noi şi ne-au urcat în vagoane, în trenurile morţii. Am stat chiar sub unul din aceşti copaci, care sunt astăzi foarte înalţi, pe atunci era firav, aşa cum eram şi eu la acea vârstă”, povesteşte Iancu Ţucărman. Miile de evrei care au supravieţuit masacrului de la Chestură au fost duşi la gară fiind umiliţi, jefuiţi şi bătuţi, înainte de a fi înghesuiţi în vagoane de marfă închise ermetic. Trenurile morţii au circulat cu viteză redusă între diferite gări din Moldova, câteodată în direcţii dus-întors. Miile de evrei care au supravieţuit masacrului de la Chestură au fost duşi la gară fiind umiliţi, jefuiţi, şi bătuţi înainte de a fi înghesuiţi în vagoane de marfă închise ermetic. Trenurile morţii au circulat cu viteză redusă între diferite gări din Moldova, câteodată în direcţii dus-întors. Alţi 2.000-2.700 de evrei au fost înghesuiţi în trenul cu direcţia Podul Iloaiei. Din aceştia, din cauza asfixierii şi a deshidratării, au supravieţuit numai 700. Cadavrele au fost jefuite şi aruncate în gropi comune, în preajma gărilor de pe traseu.
„În clădirea supusă consolidării, restaurării, refuncţionalizării şi modernizării, a funcţionat prestigioasa revistă de cultură Viaţa Românească. Aceasta şi-a început activitatea în luna martie a anului 1906, la Iaşi. Tema de proiectare ce a stat la baza documentaţiei de atribuire a lucrărilor de proiectare, în anul 2009, nu a luat în considerare simbolul şi mesajul, ignorând complet faptul că oraşul Iaşi are înmagazinată multă istorie, pe de o parte, şi pe de altă parte, nu s-a ţinut cont de faptul că suprafaţa edificiului este foarte generoasă şi permite o dezvoltare pe mai multe planuri”, se arată într-un raport din 2013, în cadrul unei tentative de licitaţie pentru refacerea clădirii
***
Credit Foto: Liviu Chirica
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau