Serele comuniste ale Iaşului!

Oricâte transformări ar suferi, Iaşul rămâne un oraş ancorat în trecut. De fapt, un farmec anume al urbei celor şapte coline este dat tocmai de acest colaj între vechi şi nou, exemplul cu Palasul ridicat la o aruncătură de băţ de centrul istoric şi cultural nefiind singular. Bunăoară, puţini ştiu că tot ceea ce se plantează în dulcele târg - ne referim aici strict la plante - este produs în serele SC Servicii Publice, ridicate încă din 1961, la ordinul reprezentanţilor regimului acelor timpuri. De altfel, propaganda comunistă titra la acea vreme că „1961 este anul de cotitură pentru Iaşul modern, oraşul primind sprijinul direct al conducătorilor partidului şi statului, personal al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu Dej”. Simultan cu ridicarea blocurilor unde aveau să sălăşluiască oamenii de tip nou, a fost creată infrastructura menită a contribui la estetica urbană. Astfel, după 1960, sectorul floricol a cunoscut o dezvoltare substanţială, astfel încât, de la 15 hectare de sere s-a ajuns la 277 de hectare. Printre acestea se numără şi cele din Moara de Vânt, construite la marginea cimitirului „Sf. Petru şi Pavel”.

Viorica Haraga, cea care ne-a fost ghid în scurtul nostru periplu la serele Moara de Vânt lucrează aici „dintotdeauna”. Cea care a preluat temporar atribuţiile şefului de sector spune că a venit aici încă de la ridicarea serelor, fiind una dintre cele mai vechi angajate angrenate în producerea materialului floricol care se plantează anual în Municipiul Iaşi. „Tot ce vedeţi plantat în oraş este rodul muncii nostre. Aşa a fost mereu, încă de pe timpul comuniştilor”, ne spune femeia, înainte de a invita să păşim printre răsaduri. Pare surprinsă că se interesează cineva de munca ei, în condiţiile în care puţini sunt cei care calcă la serele Moara de Vânt. „S-au perindat la conducerea Iaşului o sumedenie de primari, însă niciunul nu a fost pe aici. Or, poate nu i-am văzut eu”, ne mărturiseşte doamna Viorica. Aceasta ne mai spune că, indiferent de regim, regulile jocului au fost aceleaşi. „Primăria, oricum s-ar fi numit ea, face toate comenzile. Noi le onorăm. Tot primăria decide ce tipuri de flori se plantează în oraş şi stabileşte amplasamentele, evident, funcţie şi de sfaturile specialiştilor noştri”, ne explică aceasta.

„Pe primari nu i-am prea văzut pe aici. Nu-mi imaginez ca un pe un profesor de matematică să-l preocupe florile”

Marea satisfacţie: să vezi plantele crescând
Luna aleasă pentru o relatare despre uzina de flori nu reprezintă tocmai o decizie inspirată, întrucât la serele Moara de Vânt deocamdată se munceşte la ceea ce va încânta ochii ieşenilor. „Suntem în perioada dintre plantele anuale şi cele bienale. Acum lucrăm la răsadurile care vor fi plantate în perioada septembrie-octombrie”, ne explică însoţitoarea noastră. Aflăm astfel că răsadurile de „bellis” sau „bumbişori”, „myosotis” sau floarea de „nu mă uita” a lui Eminescu şi panseluţele sunt udate, repicate şi puse la punct pentru a fi sădite în rondurile din oraş. Deocamdată au doar câţiva centimetri, însă vor creşte. De fapt, aceasta este satisfacţia angajaţilor societăţilor: de a vedea plantele crescând, puse în pahare sau ghivece şi apoi de la admira, alături de ceilalţi ieşeni, pe străzile din oraş.

„Pământul trebuie tratat cu îngrăşăminte. Apoi îl pregătim, îl săpăm, se seamănă şi gata”

Doar lalelele se importă
Serele nu sunt singura bază de producţie a fostei Direcţii Pentru Servicii Publice. Mai există pepiniera „Tudor Neculai’, unde se cresc arbuştii care vor fi plantaţi în oraş. Tot acolo este pregătit stratul vegetal cu care a fost umplută platbanda din Păcurari sau CUG. Singurele flori care apar în oraş dar nu sunt rezultatul muncii angajaţilor Servicii Publice sunt lalelele. „Doar acestea sunt importate, la noi nu există condiţii pentru a fi cultivate. De fapt, nu ar renta, preţul fiind unul relativ scăzut”, ne mai spun oamenii de la sere.

Pentru activitatea de întreţinere şi amenajare spaţii verzi, Primăria Municipiului Iaşi a obţinut în anul 2010 premiul întâi pe ţară la concursul „Milioane de Oameni, Milioane de Copaci”, organizat de Fundaţia PRAIS şi Ministerul Mediului. Se întâmpla pe vremea când edili nu aveau nimic cu teii!

Probleme din cauza secetei
Activitatea de la sere presupune şi anumite riscuri, întrucât totul ţine de capriciile vremii. Au existat perioade în care culturile de flori au fost compromise din cauza lipsei de apă. Deşi serele se află la o aruncătură de băţ de un obiectiv al celor de la ApaVital, sunt zile în care prin furtunurile angajaţilor nu ajunge niciun strop de apă.

Plantele anuale sunt plantate în perioada mai – iunie, având o perioadă de decor estimată la 4 - 5 luni. Cele bienale sunt plantate toamna (octombrie), având o durată de decor de două luni

Sere desfiinţate pentru extindere cimitirului
Viitorul nu sună prea bine pentru cei care lucrează la sere. Iaşul se confruntă cu o lipsă acută de locuri de veci, toate cimitirele municipalităţii fiind în acest moment închise sub acest aspect. Singurul cimitir unde se mai pot concesiona morminte este Sf. Petru şi Pavel. De altfel, acesta se va extinde anii următori, motiv pentru care serele din Moara de Vânt vor fi desfiinţate. Locul lor va fi luat de altele, din sticlă, dar într-o altă locaţie. „Noile sere vor fi ridicate în zona Tudor Neculai, la baza societăţii. Acest tip de sere poate fi gestionat în module, fiecare putând adăposti rafturi. Nu se va mai planta pe sol, ci pe masă, iar plantele vor putea fi relocate în funcţie de cât cresc, de luminozitate. Aceste sere le vor înlocui pe cele de pe Moara de Vânt, de la Cimitirul Sf. Petru şi Pavel, pe care le vom dezafecta pentru extinderea cimitirului”, a spus, la rândul său, Laurenţiu Ivan, directorul Servicii Publice.
Sezon început în luna martie
Cât priveşte arbuştii, anul acesta, primele plantări au avut loc în luna martie. Numai din categoria tei s-au plantat până în prezent un număr de peste 6.000 de arbori, din cei 10 mii anunţaţi de municipalitate. Primele plantări de arbori din această primăvara au avut loc în Parcul Expoziţiei, pasaj Păcurari, zona Tătăraşi Sud, Parc zona Flux, versant Veneţia, Str. Palat, Calea Chişinăului, Splai Bahlui-mal stâng, stradela Cetăţuia şi Str. Dimineţii. De asemenea, tot în aceeaşi perioadă au început pregătirile şi amenajările de spaţiilor verzi în zona de agrement Ciric. Tudor DAMASCHIN

* * *

”Am prins în plan o seră nouă. Anul acesta trebuie neapărat să o realizăm, întrucât cele pe care le avem sunt de pe timpul lui Ceauşescu. De altfel, în tinereţea mea, făceam practică agricolă la aceste bordeie. Substratul este contaminat, nu se poate realiza o producţie nici măcar apropiată de standardele în materie. Am creat şi un atelier de proiectare care să vină şi cu idei. Rondul de la Fundaţie este realizarea lui. Şi am mai achiziţionat programe informatice pentru peisagistică. Folosite de specialişti pe care-i avem, oameni cu doctorat în horticultură!” - Laurenţiu Ivan, directorul SPI