S-a ales praful de obiectivul Penicilinei Iaşi!

 

Penicilina Iaşi a ratat îndeplinirea obiectivului pe care şi l-a propus pentru actualul sezon al Diviziei A1 feminine de volei * l-a ratat însă chiar din clipa în care l-a fixat, deoarece pentru orice cât de cât cunoscător al voleiului şi al campionatului feminin intern era cât se poate de clar că o clasare a Penicilinei pe locul 5 sau pe 6 este pur şi simplu irealizabilă * doar o minune ar fi putut schimba ceva, iar soarta i-a mai dat o şansă, pe care însă a irosit-o miercuri, în meciul decisiv cu Dinamo Bucureşti, cea mai accesibilă dintre formaţiile cu care s-ar fi putut confrunta pentru a ajunge totuşi pe una din poziţiile menţionate anterior

 

Am tot fost întrebat de-a lungul acestui sezon, deoarece după doar trei etape mi-am permis să atrag atenţia că echipa nu are faţă de locul 5 sau 6, ce importanţă are că Penicilina nu-şi va îndeplini obiectivul? Mi s-a explicat şi că se impunea un obiectiv măreţ pentru ca echipa să se califice totuşi în grupa valorică 5-8, mai precis să scape cât mai devreme posibil de emoţiile retrogradării. Pot fi de acord cu stabilirea unui obiectiv uşor superior faţă de posibilităţile grupării, dar nicidecum cu unul irealizabil, bun mai ales pentru a da cât mai bine în raport cu investiţiile realizate de tradiţionalul sponsor al formaţiei.

 

Citiţi şi www.ziarulevenimentul.ro/stiri/sport/penicilina-iasi-n-are-fata-de-locul-5-sau-6--217242885.html

 

Turul Diviziei A1 a confirmat însă ceea ce am anticipat, echipa adunând doar 11 puncte, graţie a trei victorii de câte trei puncte în compania formaţiilor clasate sub ea şi a unei victorii în faţa celor de la CSM Lugoj, toate înregistrate pe propriul teren. Cum să-ţi propui să ajungi pe 5 sau pe 6 fără măcar un punct adus din deplasare? Ei bine, să nu credeţi că obiectivul a fost revizuit în perioada de pauză competiţională. Nici vorbă! A fost confirmat. Iată ce spunea în iarnă preşedintele Vasile Stângă: „Pentru a fi liniştiţi în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivului la finalul întrecerii (n.r. - locul 5 sau 6), ar fi fost bine dacă ne situam acum (n.r. - la finalul turului) între locurile 5-8 (n.r. - echipa a încheiat turul pe locul 9). Formaţia noastră a acumulat 11 puncte, ceea ce reprezintă un plus faţă de turul ediţiei anterioare (n.r. - greu tare de comparat două tururi din ediţii diferite). Apreciez că pentru a obţine ceea ce ne dorim va fi necesar să mai câştigăm 14 puncte în retur. Ce ne propunem este realizabil, argumentul fiind exprimarea echipei la un nivel mult mai ridicat în ultimele jocuri din tur, faţă de ultimii patru ani (n.r. - faţă de ultimii patru ani au fost aduse patru jucătoare străine). Cu 25 de puncte la sfârşitul sezonului regulat ne-am putea situa între locurile 5-8 (n.r. - pentru a rămâne în cursa pentru îndeplinirea obiectivului)”.

 

Citiţi şi www.ziarulevenimentul.ro/stiri/sport/bilantul-oficial-al-penicilinei-iasi-degaja-un-optimism-exagerat--217266313.html

 

Realitate dezarmantă

Calculele preşedintelui de la Penicilina erau cumva întemeiate, însă echipa a strâns nu 14, ci doar 9 puncte în retur! Iar asta în condiţiile nivelului de joc „mult mai ridicat” pe care se baza! Aşadar, 20 de puncte a adunat Penicilina în 22 de meciuri susţinute în sezonul regulat. S-a clasat pe locul 8 şi a rămas în cursa pentru îndeplinirea obiectivului. Ierarhia însă la finalul returului este considerată de cei mai mulţi dintre specialişti cea mai corectă. Primele şase clasate erau cele care puteau fi uşor anticipate înainte de a începe campionatul, chiar şi cea de pe 7. Vă amintiţi însă câte puncte avea gruparea de pe locul 6? 41 de puncte! Cum oare putea Penicilina să viseze la acel loc 6 când a adunat mai puţin de jumătate? Mergem mai departe. Chimistele au ocupat locul 8, dar la egalitate de puncte cu locurile 9 şi 10, adică mult mai aproape de a juca pentru evitarea retrogradării decât pentru locul 6! Cât de justă vi se mai pare fixarea şi confirmarea obiectivului?

Norocul i-a ieşit în cale pentru ultima şansă

Şi, totuşi, chiar de pe locul 8 Penicilina putea să dea lovitura, deoarece Dinamo a căzut după ultima etapă a sezonului regulat de pe 4 pe 5 şi era cea mai accesibilă dintre adversare în confruntarea din prima fază a play-off-ului grupei valorice 5-8. Echipă bună, fără îndoială, dar bazată pe trei voleibaliste ale căror vârste adunate trec de 120 de ani, iar când nu joacă Horeică echipa se exprimă ca şi când ar avea o singură mână! Meritul chimistelor este că au dus confruntarea în meciul decisiv, al treilea, însă l-au pierdut după ce au câştigat primul set.

Iată însă şi cât de aproape au fost de îndeplinirea obiectivului. Sigur că asta ar fi rămas în statistici, dar ar fi fost o veritabilă reuşită de conjunctură. Cine vrea să se păcălească singur să rămână cu varianta asta, pentru că realitatea, din păcate, a fost cea dată de clasamentul de la finalul returului, iar de acolo ar trebui continuat ce s-a făcut bun în acest sezon şi neapărat îndreptat ce s-a greşit. Iar prima ocazie o reprezintă chiar confruntarea cu CSM Lugoj, pentru locurile 7-8. Dragoş GAŞPAR