Biserica-cetate de la Rotbav

 Dintre toate comunităţile Transilvaniei, saşii au lăsat aici cea mai vizibilă amprentă. Ei au început să sosească aici pe la începutul secolului al XIII-lea şi deşi, în prezent numărul acestora este unul considerabil scăzut, amprenta culturală şi arhitecturală încă mai poate fi remarcată în zonă.
Legendele satului Rotbav spun că, saşii au ajuns aici la mijlocul secolului al XII-lea. 20 de familii de saşi s-au stabilit la circa jumătate de kilometru de actuala vatră a satului. Din cauza năvălitorilor, au fost nevoiţi să se mute mai către est, pe drumul dintre Măieruş şi Feldioara. Se spune că, spălându-şi hainele în râu, după o năvălire a duşmanilor, apa râului a devenit roşie. De aici vine numele localităţii: Rotbav, în traducere „pârâul roşu”.

În centrul vechilor aşezări rurale întemeiate de coloniştii saşi în Transilvania, se află o biserică întărită, care servea şi ca loc de refugiu în caz de pericol. Bisericile Fortificate din Transilvania, având aspectul unor mici cetăţi, au fost majoritatea ridicate după invazia tătară din 1241. Aici, la Rotbav, biserica fortificată a fost construită, se presupune, între 1250 şi 1300.
Biserica-cetate de la Rotbav a fost iniţial construită în stil romanic, şi fortificată două secole mai târziu, în veacul al XV-lea. Edificiul a fost împrejmuit cu ziduri înalte, tipice pentru cetăţile săseşti. În interiorul fortificaţiei era loc pentru magazii, ateliere sau grajduri aici funcţionând şi administraţia oraşului, care avea şi o celulă pentru prizonieri.

Bătrânii satului spun că sub biserica actuală sunt numeroase catacombe şi tuneluri, folosite în timpuri străvechi pentru a fugi de inamici sau pentru a se apăra. Se mai presupune că în aceste catacombe au fost îngropaţi oameni sau au rămas acolo blocaţi din cauza surpării pământului, însă din cauza interzicerii accesului în subsolul bisericii, niciuna dintre aceste presupuneri nu a putut fi dovedită.
Aşezarea este menţionată în documente, pentru prima dată în anul 1371, sub numele de Ruffa serrates (Malul roşu).

Continuu ameninţată de turci, localitatea a fost incendiată de aceştia în 1438 şi 1464. În 1602, generalul Basta se baricadează în cetatea de la Rotbav, unde este asediat, fără succes, de Gabriel Bathory. De ciudă, şi pentru a-şi scuza eşecul, Bathory incendiază din nou cetatea, de această dată pagubele fiind imense, clădirile fiind majoritatea din lemn.

Localitatea şi cetatea au fost ulterior reconstruite din piatră. Ultimul incendiu de mari proporţii are loc aici în 1732, biserica şi fortificaţia fiind refăcute în 1738, în forma în care pot fi văzute şi astăzi.
Stema Rotbavului este reprezentată de trei simboluri, trei inele care în credinţa catolică însemnau „Tatăl, Fiul şi Sfântul Spirit”, fiind traduse prin „credinţă, iubire şi speranţă”.

Pe lângă biserica-cetate, în Rotbav mai puteţi vizita şi muzeul săsesc cu profil arheologic. Vă recomandăm să vizitaţi aceste meleaguri transilvănene, pline de istorie şi de vechi tradiţii săseşti, unde se află una dintre cele mai vechi biserici fortificate din Ţara Bârsei.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3431.

Sursa foto: medievistica.ro