Cartierul Berceni

 Fiecare zonă a Capitalei păstrează ceva deosebit şi are în spate o istorie sau un personaj care i-a dat numele. Unul dintre cartierele Bucureştiului este Berceni, aflat în Sectorul 4. Denumirea acestuia îşi are rădăcina în cuvântul „berc”, ce înseamnă „pădurice”. Berc este un regionalism folosit şi azi în unele zone de pe lângă Sibiu. Numele Bercsenyi este varianta maghiară a numelui Berceanu şi este sinonim cu Pădureanu sau Dumbrăveanu. O serie de denumiri ce au legătură cu zona capitalei au rezonanţă în zona oierilor din Mărginime, unde se găsesc multe familii ce poartă numele Straulea de la care şi Străuleşti, Bucur de la care şi Bucureşti, Iancu de la care şi Piaţa Iancului, Ban de la care şi vine Băneasa, Mogos de unde şi denumirea de Mogoşoaia.
Conform altor ipoteze, Berceni vine de la contele Miklós Bercsényi, care după eşecul revoltei anti habsburgice s-ar fi stabilit la sud de Bucureşti, împreună cu o ceată de haiduci. Există însă controverse, pentru că se pare că în anul 1598 a apărut prima atestare documentară a comunei Berceni, iar revolta a avut loc în anul 1703, după 105 ani de la apariţia în documentele oficiale ale numelui Berceni.
În anul 1964, începe un alt capitol din istoria Berceniului, când a fost demarată construcţia unui nou ansamblu de locuinţe în partea sudică a capitalei, la vest de şoseaua Berceni. Cu timpul, acesta s-a transformat în cartierul Berceni, aşa cum îl cunoaştem azi, denumire preluată de la artera de circulaţie din apropiere.
Teritoriul pe care s-a dezvoltat aparţinea fostei comune Şerban Vodă din vecinătatea fostelor localităţi Progresul şi Apărătorii Patriei. Când au început lucrările pentru construirea noului cartier, zona avea un puternic caracter rural, cu suprafeţe mari de teren liber, iar locuinţele aveau un singur nivel.
În acest cartier se află şi Casa Memorială „Tudor Arghezi”, cunoscută începând cu 1930 sub numele de „Mărţişor”. Situată pe dealul Piscului, domină partea de sud-est a oraşului, unde se află mormintele soţilor Arghezi. Conform dorinţei testamentare a poetului, din toamna anului 1974, casa a devenit muzeu memorial. În camera de lucru a scriitorului, se află şi cea mai mare parte a bibliotecii, cuprinzând câteva mii de volume, un aparat de radio din anii '30. Mai puteţi admira aici lucrări de artă realizate de Francisc Şirato, R. Maniu, Nicolae Dărăscu, Oscar Han, A. Băieşan, Lucia Demetriade - Bălăcescu. Într-o altă cameră - folosită ca laborator al scriitorului - se află o relicvă a radiofoniei - aparatul de radio Atwater Kent, procurat de Tudor Arghezi în anul 1927. Camera celor doi copii ai poetului păstrează, pe lângă mobilier, jucării şi tăbliţele de şcoală. În camera de zi - sufrageria – se află tablourile şi portretele semnate de pictori consacraţi precum Steurer, Calafeteanu, Ciocardel, Băieşan, Macedonschi etc. Într-una din camere veţi regăsi fotografia reprezentându-l pe scriitor la venerabila vârstă de 82 de ani - lucrarea artistului fotograf Aurel Mihailopol, precum şi două mini-hărţi cu însemnele călătoriilor în Europa.
Vă invităm să treceţi prin cartierul Berceni, să descoperiţi istoria şi punctele de atracţie ale acestei zone a Bucureştiului.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3555

Sursa foto: emsal.wordpress.com