Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”

 În toamna anului 1853, în Şipotele Sucevei, Stupca, s-a născut marele compozitor român Ciprian Porumbescu. Fiul Emiliei şi al preotului Iraclie Golembiovski a copilărit într-o casă modestă. Mai târziu, în 1881, familia artistului îşi schimbă numele din Golembiovski în Porumbescu, numele sub care este cunoscut muzicianul.

Condiţia financiară precară a familiei nu i-a permis să îşi efectueze studiile necesare unei cariere muzicale continue. Începe studiul muzical la Suceava şi Cernăuţi, unde conduce corul Societăţii Culturale „Arboroasa”. Continuă apoi la Conservatorul din Viena unde va fi dirijor al Societăţii Studenţeşti „România Jună”. În anul 1880, va scoate, tot la Viena, colecţia de piese „Colecţiunea de cântece sociale pentru studenţii români”, unde erau reunite cântece printre care şi „Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului” sau „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”. Premiera operei „Crai Nou” pe versurile poetului Vasile Alecsandri, are premiera în 1882 şi îi aduce lui Porumbescu un succes imens, reprezentând una dintre cele mai frumoase etape ale vieţii lui.

A fost arestat mai târziu pentru activitatea sa politică, însă acest lucru nu i-a dăunat inspiraţiei, fiind una dintre cele mai fructuoase perioade compunând lucrări precum: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostaşilor români” şi altele.
S-a stins din viaţă la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză. I-au fost aproape, până în fatidica zi de 6 iulie 1883, tatăl şi sora lui, Mărioara. În cinstea marelui compozitor, satul său natal, Stupca poartă numele „Ciprian Porumbescu”.

Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”, care evocă amintirea compozitorului, a fost inaugurată în 1953, şi este adăpostită într-o anexă, singura ce s-a păstrat în forma originală, care făcea parte din casa parohială de la Stupca, unde a locuit împreună cu familia, preotul Iraclie Porumbescu între anii 1865 – 1883.

Este reconstituită, prin intermediul obiectelor autentice ce au aparţinut familiei Porumbescu, atmosfera rustică şi cadrul artistic care a reprezentat inspiraţia locală a artistului. Casa este compusă din două camere, un hol şi o verandă, expoziţia fiind organizată în cele două încăperi principale. Tot ce s-a mai păstrat de pe domeniul preotului Iraclie este grădina, cu viţă-de- vie, şi livezi care înconjoară casa care a fost iubită enorm de Ciprian Porumbescu. Timpul petrecut departe de satul natal l-a făcut să-şi iubească şi mai mult locurile copilăriei. „O! Nu vă puteţi închipui cât îmi e de dor să mă duc odată acasă! Să şed în căsuţa caldă lângă sobă, să văz prin fereastră cum cade zăpada şi să mă visez la mândra Italie, unde am petrecut atâtea zile frumoase, unde mi-am recâştigat în câtva pierduta sănătate”, scria el familiei, cu câteva zile înainte de întoarcerea în România.

Peste drum de cimitirul care îi este loc de odihnă, se află acum Muzeul „Ciprian Porumbescu”, amenajat încă din 1971 într-un conac boieresc. Vă întâmpină la intrarea în muzeu fotografii, frânturi ale vieţii surprinse în citate, tipărituri, afişe, piese numismatice sau filatelice, momentele semnificative din viaţa şi activitatea celui care a îmbogăţit cultura muzicală românească cu atâtea compoziţii renumite şi cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate: „Balada pentru vioară şi pian”, „Rapsodia Română”, „Cântecul Tricolorului”, „Imnul Unirii (Pe-al nostru steag)” sau opereta „Crai Nou”.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic
0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3031

Sursa foto: gopixpic.com