Cetatea de Scaun a Sucevei

 Fostă capitală a Moldovei timp de mai multe secole, Suceava a fost martora multor evenimente care şi-au lăsat amprenta asupra istoriei Moldovei. Marii voievozi moldoveni începând de la Petru Muşat până la Vasile Lupu au avut ca adăpost Cetatea Sucevei.

În jurul anului 1388, Petru Muşat I, care a ridicat şi Cetatea Neamţului, a dat ordin să fie ridicată Cetatea Sucevei, ce avea să aibă până în secolul al XVII-lea rol de fortificaţie defensivă, dar şi de curte domnească. Pe lângă faptul că Suceava era capitala Moldovei la acea vreme, până când Alexandru Lăpuşneanu avea să mute capitala la Iaşi în 1563, era şi un important centru urban, care avea în componenţa sa diverse clădiri şi numeroase lăcaşuri de cult.

Cetatea Sucevei este cunoscută mai mult sub numele de Cetatea de Scaun a Sucevei, deoarece a mai existat o cetate la Suceava, amplasată în zona de vest a oraşului, Cetatea Şcheia. Din păcate aceasta a fost distrusă imediat după terminarea construcţiei, fiind în prezent un subiect discutat doar de către specialişti.
Cetatea de Scaun a Sucevei se înalţă în partea estică a Sucevei, străjuind peste oraş, de la aproximativ 70 de metri înălţime. Construită iniţial din piatră, cu un singur rând de ziduri exterioare, a fost completată în timpul lui Ştefan cel Mare cu un al doilea rând exterior, având aproape 10 m înălţime şi 4 lăţime, şi dotată cu bastioane şi turnuri de apărare la colţuri, asemenea cetăţilor europene de la acea vreme.

Ştefan cel Mare (1457 - 1504) restructurează Cetatea adaptând-o noilor condiţii de luptă. Intrarea se face acum prin partea dinspre răsărit printr-un pod suspendat cu punte mobilă. Când aceasta era ridicată, locul părea „întărit de minune şi de necucerit”, spunea francezul Blaise de Vigenere, care vizitase Moldova pe la sfârşitul secolului al XVI-lea. Interioarele au fost şi ele modificate pentru a se potrivi cu epoca respectivă şi cu necesităţile vieţii de la curte. Ştefan cel Mare îşi pune amprenta definitiv asupra cetăţii, îmbunătăţind funcţiile defensive ale acesteia.

Circulă printre localnici o legendă, conform căreia Ştefan construise un tunel pentru a putea ieşi din cetate mai uşor în caz de pericol. Acesta avea ieşirea în apropiere de Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava, de unde se pot vedea şi ruinele Casei Domneşti. Se spune că Ştefan a apucat să îl folosească pentru a scăpa din strânsoarea duşmanilor care năvăliseră la Cetate, iar când a ieşit, a lăsat blestem ca oricine intră în tunel să nu mai iasă, lucru ce s-a întâmplat duşmanilor care au fugit după el.

Cetatea este declarată monument istoric în 1893 şi, astfel, după mai bine de şase veacuri de la întemeierea ei de către Petru Muşat I, după înfloriri, decăderi şi pustiiri, Cetatea de Scaun a Sucevei renaşte de fiecare dată parcă mai strălucitoare, spunându-şi povestea vizitatorilor. Începând din 2006, în luna august este organizat aici cel mai mare Festival de Artă Medievală din Moldova, „Ştefan cel Mare”.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3012.